Numirea României ca parte a rezolvării conflictului transnistrean marţi la summitul trilateral Germania-Franţa-Rusia de la Deauville de către preşedintele Dmitri Medvedev a suscitat reacţii negative din partea unor experţi de la Tiraspol, care s-au grăbit să-l acuze pe şeful statului rus de necunoaşterea situaţiei reale din regiune şi, în particular, din Republica Moldova, relatează Regnum News, citată de Agerpres.

Includerea României pe lista ţărilor de care depinde succesul negocierilor privind soluţionarea conflictului moldo-transnistrean, precum şi ignorarea Ucrainei în acest context lasă o impresie cel puţin ciudată, a apreciat Ilia Galinski, directorul Institutului de analize strategice şi previziuni din Transnistria, în opinia căruia liderul rus „lasă impresia că nu cunoaşte situaţia în problema dată”'.

Altfel, susţine el, cum putea să i se refuze Ucrainei - ţară mediatoare a conflictului, mai ales pe fundalul intensificării activităţii sale în această direcţie - dreptul de a face eforturi pentru soluţionarea constructivă a conflictului moldo-transnistrean. Galinski anticipează reacţii dure ale politicienilor ucraineni şi instituţiilor oficiale de la Kiev în legătură cu respectivele declaraţii.

De asemenea, expertul de la Tiraspol afirmă că preşedintele Medvedev a uitat în acest context şi de OSCE, o organizaţie mediatoare în cadrul formatului de negocieri „5+2” (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE plus UE şi SUA, ca observatori). Din declaraţia lui Medvedev rezultă că efectele activităţii sale în reglementarea moldo-transnistreană par într-atât de nesemnificative încât poate fi ignorată, opinează el.

Potrivit acestuia, apariţia României pe lista actorilor internaţionali de care depinde succesul negocierilor moldo-transnistrene amplifică sentimentul de stranietate pentru că 'tuturor experţilor' le este cunoscută implicarea României în conflictul din Transnistria de partea Republicii Moldova. De aceea, susţine Galinski, este foarte clar de partea cui se va situa România în cadrul rezolvării problemei şi ce va însemna aceasta în cadrul conservării statalităţii transnistrene. „Evident, dacă preşedintele Medvedev nu a avut în vedere crearea unui nou stat pe calea unirii Republicii Moldova cu România (fără Transnistria) şi, în consecinţă, legitimarea Transnistriei ca stat independent şi, prin urmare, soluţionarea nedureroasă a conflictului moldo-transnistrean” - apreciază expertul de la Tiraspol, citat de Regnum News.

În cazul în care această stranietate reprezintă poziţia oficială a statului rus în cadrul reglementării moldo-transnistrene, asistăm, se pare, la începutul în Rusia a unei noi „perestroika” în politica externă, atunci când dorinţa „de a fi pe placul” Occidentului şi aşa-numitele valori universal-liberal umane depăşesc toate argumentele intereselor naţionale ruse, mai susţine el, dar aceasta pare mai mult concluzia agenţiei de presă citate la interviul cu Galinski.

„Este naiv să se aştepte ceva pozitiv de la conectarea României la negocierile privind Transnistria” - pretinde şi politologul transnistrean Nikolai Babilungă, într-o declaraţie pentru agenţia de presă citată. „Dacă aceasta nu a fost decât o simplă scăpare a preşedintelui Rusiei, ceea ce în general este puţin probabil, mi-ar plăcea să aud comentariile diplomaţilor ruşi”' pe această temă, a spus el, fără să excludă un troc între Rusia, Germania şi Franţa în cazul Transnistriei.

„Preşedintele rus nu este un om deloc naiv. Poate că /Angela/ Merkel şi /Nicolas/ Sarkozy au reuşit să obţină acceptul liderului rus în privinţa unei astfel de participări a României în schimbul a ceva' - mai opinează el, de altfel, aceasta este o speculaţie intens dezbătută în ultimele 24 de ore pe forumurile ruse.