Dacă tot am auzit atâtea definiţii absurde pentru România, de ce nu ar fi posibilă şi asta? Mai ales că nu este chiar o noutate. România bagă Basarabia în traistă şi invadează Ucraina! Deci are porniri imperiale.  O astfel de reacţie mi-a provocat dialogul unui parlamentar rus cu Traian Băsescu în sala Consiliului Europei de la Strasbourg. “Clasa politică românească intenţionează să anexeze Moldova pentru a deveni mai mare”, a încercat să întrebe Iuri Nikiforovici Solonin, un parlamentar din Rusia. “România nu are experienţa anexării altor state”, a căzut răspunsul ca o schijă. 

Chiar cu riscul de a-i supăra pe mulţi fiindcă trecem printr-o perioadă grea, pot afirma că preşedintele român a prins o zi bună. A fost spontan şi s-a descurcat excelent în corul iredentiştilor. Dar să fii rus şi să acuzi, fără să clipeşti, o ţară chinuită, ca România, de porniri imperiale, mi se pare uluitor. Pot fi doar două explicaţii: ori omul are mintea lisă, ori este un ticălos.

Tertium non datur!

Prima variantă se exclude din start fiindcă Iuri Nikiforovici Solonin este decan al Facultăţii de filozofia culturii de la Sank-Petersburg şi membru al Consiliului Federaţiei Ruse. Prin urmare, este un om educat. Nu se poate să nu fi citit opiniile unor academicieni sovietici, care pun semnul egalului între termenii “moldovean – român”.

A doua variantă este mai plauzibilă. Atitudinea lui Solonin se înscrie în aceeaşi partitură a calomniilor nefondate la adresa României. Uni politicieni şi ziarişti ruşi – nu toţi – au pornit o adevărată campanie contra noastră. Ca pe vremea lui Stalin, deşi Medvedev a recomandat abandonarea stalinismului. Dacă în urmă cu 4-5 ani, veneau unii ruşi până la Bucureşti să ne unim cu cele 6 judeţe din R. Moldova, acum reacţia este furibună şi la polul opus: România “înghite”, “absoarbe” Moldova!

Dacă vom privi atent la ceea ce se întâmplă în regiune, vom înţelege mai bine situaţia. Pe timpul lui Viktor Iuşcenko, Rusia începea să se resemneze cu pierderea Ucrainei. Încerca să atragă bunăvoinţa României ca să-şi menţină trupele de ocupaţie pe Nistru, într-un şah permanent la Kiev. Şi nu numai. Promisiunea de nuntă în Crimeea cu Viktor Ianukovici le-a redat ruşilor speranţa că nu e totul pierdut, că vor putea reface Uniunea. Cam de-atunci au început şi atacurile contra României.

Sigur că este o inepţie invazia noastră spre est şi oriunde. Noi ne aflăm în NATO şi nu facem ce ne taie capul. Nici calitatea de membri ai Uniunii Europene nu ne permite mai mult. Dar propaganda neostalinistă rusă trebuie să ţină treaz focul urii contra românilor în regiune. La nevoie, se foloseşte şi de obsesiile ungurilor. A mai făcut-o. Cu asemenea mentalitate, nu se mai poate construi o relaţie modernă între două state. Nici autistul cel mai retardat din Basarabia nu mai vede în România un pericol.

Dacă noi ne interesăm de soarta conaţionalilor noştri din Basarabia, din Herţa şi din nordul Bucovinei, din Serbia sau din Grecia, din Macedonia sau din Ungaria, înseamnă că ţara noastră are pretenţii teritoriale faţă de aceste ţări? “Vom întreprinde demersuri în vederea recunoaşterii statutului de minoritate românească pentru aromâni, vlahi, istroromâni şi meglenoromâni”, a spus Traian Băsescu la Strasbourg.

Atena, pregăteşte-te, noi venim!

Într-un adevărat studiu militar, publicat de revista “Nezavisimoe Voennoe Obozrenie”, colonelul Valeri Alexeevici Panov demonstrează cât de uşor ar putea România să invadeze Ucraina! Chiar dacă se contrazice într-un aklt paragraf: nici împreună cu Bulgaria, România nu ar putea face faţă Ucrainei.

Iată probă de raţionament:

“După cum se ştie, pe 23 august 1939, a fost semnat aşa-numitul pact Moltov-Ribbentrop, care practic a separat sferele de influenţă ale Germaniei şi Uniunii Sovietice în Europa. Urmarea acestui document a fost aderarea ţărilor baltice la URSS, intrarea Ucrainei de Vest şi Belorusiei de Vest în componenţa Ucrainei sovietice şi a Belorusiei sovietice şi crearea a unui nou stat european - Moldova sovietică (1940).

(Moldova sovietică nu a fost niciodată "stat european" - nota mea).

După al Doilea Război Mondial, la URSS au revenit Basarabia, Bucovina de Nord şi raionul Herţa.

(Herţa nu a fost chiar niciodată în componenţa Rusiei ţariste sau a Uniunii Sovietice - nota mea).

România a transferat Uniunii Sovietice Insula Şerpilor (ca insulă) din Marea Neagră şi o parte din Delta Dunării, printre care insulele Maican, Ermakov şi o serie de insuliţe fără denumire, botezate în onoarea victoriei URSS asupra Japoniei - "Kurile". Astăzi, insula Maican a devenit o atracţie pentru România. Dar, după sentinţa Curţii Internaţionale instituţiile diplomatice ale Ucrainei şi României au făcut schimb de declaraţii, a devenit evident că episodul Insulei Şerpilor, discuţiile despre apartenenţa Insulei Maican şi a altora nu este decât o "operaţiune de acoperire":  principalul obiectiv al României este Delta Dunării...

Ucraina nu are ce contrapune forţelor militare româneşti de pe Dunăre. Flota ei actuală de pe Dunăre are două nave vechi, iar unităţi militare nu există. Astfel, pentru români, drumul spre Odessa este deschis. Stanislav Borisenko, fostul primar al oraşului Izmail, este convins că ameninţarea României la adresa suveranităţii Ucrainei este reală. Nu e pentru prima oară când spune că Ucraina riscă să piardă regiunea de la Dunăre dacă Kievul nu acordă atenţia cuvenită unei importante regiuni strategice”.

Dar, desigur, alături de Rusia, Ucraina se va putea apăra de turbaţii din România...