Preşedintele României, Traian Băsescu, va efectua, joi, 10 noiembrie a.c., o vizită oficială în Republica Federală Germania, la invitaţia omologului său, Christian Wulff, transmite Romanian Global News ciatand Administratia Prezidentiala. În cadrul vizitei, şeful statului român va avea convorbiri oficiale cu preşedintele Republicii Federale Germania, Christian Wulff, şi cu cancelarul german Angela Merkel.

Discutiile care vor conta cu adevarat sunt cele cu cancelarul german Angela Merkel, un sustinator puternic al intereselor rusesti in UE si cea care prin Ministerul de Externe german incearca sa impuna o forma a planului rusesc de federalizare a R. Moldova.

Si Germania si Rusia, atunci cand au construit acest plan, inspirat de planul Kozac, au avut in vedere faptul ca o contaminare a intregului teritoriu al R. Moldova, prin introducerea separatistilor transnistreni in viata politica  de la Chisinau, va elimina pericolul reunirii Basarabiei cu Romania, Rusia reusind astfel sa preia controlul total al celui de-al doilea stat romanesc.

Va juca la nivel simbolic, Basescu, rolul nefast jucat de Mihail Manoilescu, sau va respinge cu fermitate transnistrizarea celui de-al doilea stat romanesc, pastrand sansele reintegrarii spatiului basarabean in Romania si astfel sub umbrela protectoare a NATO SI UE?

Oricum imaginea cancelarului Mekel alaturi de presedintele rus Dmitri Medvedev, deschizand robinetul conductei de gaz Nord Stream, la Lubmin, pe coasta baltica a Germaniei, cu doar doua zile inainte de intalnirea cu Traian Basescu, are dincolo de implicatiile economice, o puternica valoare de simbol, care ar trebui sa ne ingrijoreze, nu numai pe noi romanii, dar si pe aliatii nostrii anglo-saxoni.

Cu ocazia vizitei, preşedintele României va participa la conferinţa economică cu tema „Germania şi România – parteneri în Europa”, organizată la sediul Deutsche Bank din Berlin.

Programul vizitei include şi o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din R.F. Germania şi ai comunităţii de germani originari din România.

Nota:
În iulie 1940 Mihail Manoilescu a fost desemnat ministru de externe în guvernul condus de Ion Gigurtu. Sub presiunea forțelor revizioniste, susținute și de fasciștii italieni, România a fost nevoită să facă importante concesii teritoriale statelor vecine. Întreg capitalul de simpatie, real sau pretins, de care ar fi beneficiat Manoilescu pe lângă oficialitățile italiene, nu a servit la nimic. Aflat într-un post dificil din pricina presiunilor geopolitice, Mihail Manoilescu nu a fost nici măcar lăsat să protejeze interesele României - de aici survine și caracterul de „dictat” al „arbitrajului” de la Viena. Luând la cunoștință de noua frontieră pe care o trasaseră „arbitrii”, ministrul Manoilescu „s-a prăbușit pe masă leșinat”, conform mărturiei ministrului de externe italian, Galeazzo Ciano „Tribunalul arbitral” de la Viena a fost constituit încălcând orice norme de drept internațional, miniștrii de externe ai Germaniei naziste și Italiei fasciste proclamându-se în măsură a face arbitrajul între România și Ungaria. În calitatea sa oficială, la 30 august 1940, Manoilescu a semnat, forțat, Dictatul de la Viena, prin care Germania nazistă a acordat Ungariei prin „arbitraj” o importantă parte a Transilvaniei.

Cititi si:
Exploziv: Noua faţă a lui Ribentropp-Molotov, varianta Europeană - Germania impune jocul Rusiei la Chişinău şi vrea federalizarea R. Moldova

Analiza Stratfor: Germania si Rusia negociaza in spatele Europei

Dan Dungaciu: Rusia - „über alles”?

Prinsi intre Germania si Rusia- De la Pactul Ribbentrop-Molotov la Memorandumul Merkel-Medvedev