Vadim Pisari, tânărul din Pârâta, împușcat de un ofițer rus, a fost dat pământului.

Mulți (politicieni) au răsuflat ușurați. Înmormântat creștinește. În scurt timp presa se va ogoi, numele împușcatului nu va mai apărea în presă, va fi dat uitării. Aparent e creștinește și omenește: morții cu morții, viii cu viii. Numai că în cazul dat relația noastră cu cel mort e alta. El a plătit pentru noi și în locul nostru, în locul lui putea fi oricine dintre noi care se pomenea pe podul de la Vadul lui Vodă în dimineața zilei de 1 ianuarie.

Mai marii zilei, născuți și educați în tradiția fricii și admirației (animalice) față de ruși, vor ”casa” de urgență moartea lui Vadim Pisari pentru a nu rămâne în memoria noastră, vor trece-o la pierderi, vor arunca-o la arhivă...Chișinăul oficial, pentru a nu supăra Moscova, nu va mai rosti numele lui Pisari în discuțiile cu rușii. Poate doar în campania electorală, când și morții aduc voturi...

Precum era de așteptat, ofițerul rus care l-a împușcat pe Vadim Pisari a dispărut. S-a pierdut în imensitatea imperiului lui Putin. Potrivit experților ”pacificatorul rus” nu va putea fi tras la răspundere de autoritățile din R. Moldova. Explicația e simplă: atât Constituția Federației Ruse cât și cea a R. Moldova interzice extrădarea cetățenilor proprii. Plus la asta, rușii au grijă ca opinia publică să fie bine intoxicată și ”lucrată” pentru a accepta punctul de vedere rusesc asupra crimei de la Vadul lui Vodă. Acest punct de vedere a fost formulat clar de către Ministerul de Externe al Rusiei: ofițerul rus a tras în roți, dar, întămplător, l-a nimerit pe Vadim Pisari în spate. Vedeți cum sunt întoarsele lucrurile? Într-un cuvânt, mașinăria propagandistică rusească s-a pornit, criminalul va fi declarat nevinovat, el niciodată nu va fi pedepsit iar cazul va fi mușamalizat. Cum nu a fost pedepsit ucigașul tânărului V. Boboc, așa nu va fi pedepsit nici ucigașul lui V. Pisari. Guvernul ”și-a făcut datoria”: i-a dat familiei Pisar 100 mii de lei. E mult pentru o familie simplă de țărani, de aceea ajutorul pare a mai avea un subtext – a fost gândit ca un fel de mită, ca să le închidă părinților gura și - mai știi!? – să îndulcească imaginea guvernului Filat, de oameni iubitor și atât de darnic...

Noțiunea demnitate națională nu mai e la modă în mediul ”conducerii de vârf” de la Chișinău. A evoluat și noțiunea patriotism – azi, patrioții moldoveni sunt acei care vorbesc rusește în parlament și urăsc patologic România. ”Noul val” de politicieni ”pragmaticii” de la Chișinău consideră că acest sentiment (de demnitate națională) e din ”arsenalul” naționaliștilor, radicalilor, naziștilor, fasciștilor și ”încremeniților în proiectele naționaliste de acum două decenii”. Acești ”pragmaticii” nu mai au sentimente și simțuri ...”naționaliste”, ei se conduc de ”principii și valori”. La ei funcționează doar un singur simț: simțul mirosului. Mirosul Banului. Și al Puterii. Atât. Restul nu mai contează și este casat. Trecut la pierderi. Ca să nu stingherească cumva mișcarea noastră spre culmile civilizației. Și procesul tot mai avansat de integrare europeană.