În finalul ultimului său articol Nicolae Negru scrie următoarele:

„Fără interconectarea rețelelor energetice, fără construcția de noi poduri, fără spațiul informațional comun și o liberă circulație a persoanelor, mărfurilor și capitalurilor dintre ambele maluri ale Prutului, reunirea nu se poate face, oricât s-ar mărșălui pe străzile Chișinăului sau Balțiului și s-ar clama „Basarabia, pământ românesc!” Firește, acțiunile festive, simbolice își au rostul lor. Dar nu în locul faptelor concrete, cum sunt cele anunțate la Iași.”

E corect? Da, e corect, parcă, dar nu pot fi de acord cu acest raționament și iată de ce:

1.    A ieși la Chișinău, dar mai ales la Bălți, în stradă, în mijlocul unei mulțimi fanatizate ruso-comuniste și a scanda lozinci românești, unioniste, nu mi se pare o acțiune  festivă și simbolică. Trebuie să ai mult curaj și să-ți asumi riscuri enorme. Inclusiv cele de integritate fizică.

2.    Chiar dacă am anumite rezerve față de Consiliul Unirii (am mai scris despre asta), nu pot să nu recunosc că simplul fapt al creării unei structuri largi, fățiș unioniste, a stârnit chițcăieli mai ceva ca ale lui michiduță stropit de busuiocul cu agheazmă. La drept vorbind, asemena chițcăieli nu am auzit în ultimii 20 de ani.

3.    Rețelile energetice și podurile sunt o chestie bună, utilă și îndreptată spre folosul oamenilor, doar că nu văd ce treabă au acestea cu Unirea. Poți să construiești șosele moderne, gazoducte de mare capacitate, dar să nu te apropii nici cu o iotă de scopul final. Unirea nu se măsoară în poduri. E o stare de spirit, e o chestie ce ține de suflet, greu de explicat. De ce copilul trebuie sa fie alătiuri de mama și de tata? Fiindcă!

4.    Orice tărăgănare, orice abordare confuză a problemei Unirii nu face decât să sporească starea de neîncredere în reușita proiectului unionist. Nu-i cred nici pe acei care au trădat propriile idealuri și acum repetă ca bezmeticii: „Republica Moldova și România se vor întâlni în Uniunea Europeană”. Fals! Dacă se va întâmpla acest miracol peste 30 de ani, sau chiar 20, așa zisa R.M. nu va mai avea nimic în comun cu România. Populația care va rămâne aici după exodul masiv și interminabil al moldovenilor destupați la minte va fi orice doriți, numai romani nu!

5.    Spațiu informațional comun? Luați-vă grija! Nicio guvernare de la Chișinău, actuală sau viitoare, nu va îndrăzni să interzică, bunăoară, difuzarea pe cea mai importantă frecvență de stat a televiziunii de stat din Rusia. Orice, numai nu asta! Televiziunea digitală va șterge aceste nedreptăți? Nu fiți naivi! Tehnic, Moldova de Est este pregătită chiar acum să treacă la televiziunea digitală, dar nu va trece nici în viitorii 5 ani! Ce folos ca TVR1, formal, este retransmisă pe teritorul dintre Prut și Nistru? Comuniștii au încercat să ne ia TVR-ul interzicându-l. Ei, iată, că Plahotniuc ne-a demonstrat cum poate fi distrus TVR dufuzându-l pe o frecvență cu acoperire națională. Creând un spațiu informațional unic!

6.    Cu câteva zile în urmă, m-a marcat o știre venită din Belgia. Direcția unei școli flamande le-a interzis elevilor să vorbească în pauze în limba franceză. Ca să vezi, flamanzii sunt mai bogați decât valonii, au șosele mai netede și poduri mai înalte. Dar copiii lor vorbesc în pauze în limba franceză. Iată de ce trebuie să existe cineva care să strige în fiecare zi: „Basarabia este România!”