Veniţi acasă, măi copii?
adăugat 15 noiembrie 2009, 23:36, la Opinii / Editoriale
Aflat la Bucureşti, premierul Vlad Filat i-a îndemnat pe tinerii basarabeni să facă aici carte bună şi să revină acasă bine pregătiţi. Este un apel logic, însă nu e primul de acest fel, deoarece l-am mai auzit şi de la foştii demnitari de stat. Şi aceştia i-au chemat acasă pe tinerii şi pe mai puţin tinerii noştri plecaţi peste hotare însă răspunsul venit de la ei a fost doar ecoul chemării. Ca dintr-o prăpastie în care strigi în gura mare că vreai de mâncare şi din abis nu-ţi vine nici măcar un călcâieş de pâine uscată.Dar de ce nu au prea răspuns până acum la aceste imbolduri patriotice tinerii basarabeni care învaţă sau lucrează în România? Motivele de suprafaţă ar fi mai multe - perspectivele mai bune de muncă bine remunerată în România, avantajele paşaportului românesc pentru deplasare în spaţiul european, ostilitatea guvernărilor agro-comuniste faţă de copiii basarabeni care au absolvit o facultate în România, deprinderea fetelor şi băieţilor cu un alt fel de societate şi un alt stil de viaţă.
Repet, acestea sunt doar unele motive de suprafaţă, despre care s-a mai vorbit atunci când s-a dezbătut problema nerevenirii juvenile. Par puţine deoarece am omis tratările infantile şi drogate politic. Drept exemplu, să ne amintim cum, enervat pe aceşti tineri, fostul ideolog comunist Stepaniuc chiar a învinuit autorităţile de la Bucureşti că îi momesc pe nepricepuţii basarabeni pentru a-i converti la românism şi a-i pregăti ca spioni împotriva statalităţii chişinăuiene.
Aşadar, cu ce sau prin ce ar putea să-i convingă premierul Filat pe tinerii şcoliţi în România ca să revină în Republica Moldova? Răspunsul, în opinia mea, este unul din domeniul psihologiei, însă merită toată atenţia. Ion şi Maria ar reveni dacă ar şti unde sunt chemaţi, de cine sunt chemaţi şi de ce sunt chemaţi. Nici măcar nu e vorba numai despre bani sau despre un loc de muncă imediat bine plătit. Este vorba despre atractivitatea unui proiect naţional care trebuie să fie elaborat de urgenţă şi care ar putea să se axeze pe următoarele repere:
1. În situaţia în care actuala forţă de muncă este grav afectată de îmbătrânirea excesivă a populaţiei şi de dispariţia segmentului calitativ sau de degradarea continuă a acestui segment din cauza restrângerii sferelor de activitate pentru care a fost pregătit, guvernul are o şansă unică de a realiza o revoluţie industrială modernă fără a provoca victime însă cu beneficiarii scontaţi - tinerii bine şcoliţi. Republica Moldova nu are nicio şansă să-şi revină din punct de vedere economic dacă se va baza şi în continuare pe vechile clişee economice care constau în aplicarea perfuziilor financiare unor ramuri tradiţionale, tradiţionaliste sau, pur şi simplu, anacronice. Unica investiţie care va conta pentru următorii 10-15 ani va fi cea făcută într-o altfel de industrie, într-o altfel de tehnologie şi într-o altfel de forţă de muncă. Este riscant? Nu este, dacă vom vedea prin altă prismă rolul ştiinţei, rolul RM în conturarea diviziunii internaţionale a muncii pe raza actualilor vecini, cel puţin.
2. În condiţiile în care RM are destule resurse umane în sectorul serviciilor care pot fi dezvoltate pe pieţele financiare, ar urma să fie luată în calcul perspectiva unor investiţii progresive pe segmentul creării sau al consolidării instituţionale a acestor servicii. Drept reper ar putea servi modestele dar eficientele structuri private de prestare a serviciilor bursiere, informaţionale şi tehnologice.
3. În situaţia în care multă lume instruită de la noi munceşte peste hotare pentru a-şi procura sau construi acasă o casă, guvernul ar putea pune în aplicare un amplu proiect de construcţie a spaţiului locativ cu destinaţie: adică se acordă facilităţi maxime celor care se antrenează în realizarea proiectelor economice inovatoare.
4. Atunci când discutăm cu tinerii noştri, observăm că sunt copleşiţi de tristeţe şi deznădejde uneori, mai ales atunci când abordează teme ce se referă la starea de normalitate în societate. Ei vor reformarea actualului sistem de instruire în RM, unul sărac, egoist şi indiferent. Ei vor să ştie că străduinţa lor la învăţătură este observată şi stimulată încă din aulele studenţeşti. S-a mai vorbit despre aceasta şi, până la urmă, ne-am ales cu o Universitate la Academia de Ştiinţe, un fel moldovenizare a însăşi ideii de selectare şi promovare a celor mai buni tineri.
Ar mai fi necesar să fie luate în calcul şi deranjurile pe care le provoacă sistemul de protecţie a drepturilor omului, corupţia şi degradarea morală a societăţii afectate de surogat mediatic. Vom reveni.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲