Vladimir Socor: Moscova doreşte să întoarcă Moldova cu 10 ani înapoi

adăugat 16 aprilie 2008, 09:36, la Eveniment

Analistul politic american de origine română, Vladimir Socor, a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, citate de agenţia Flux, că Moscova, prin vocea liderului separatist, Igor Smirnov, doreşte să readucă negocierile privind reglementarea transnistreană la nivelul anilor 90. Prin urmare, consideră Socor, o reglementare favorabilă Republicii Moldova, într-un timp relativ scurt, nu este posibilă.

"În aceşti 7 ani de tăcere între Chişinău şi Tiraspol, preşedintele Voronin şi Guvernul moldovean l-au caracterizat pe Igor Smirnov şi regimul de la Tiraspol ca pe o întruchipare a răului: criminal, mafiot, uzurpator, ocupant. De aceea, pasul lui Vladimir Voronin de a iniţia convorbiri directe cu Igor Smirnov a fost unul dureros şi dificil. În luna februarie, în cadrul unei scurte întrevederi dintre Vladimir Voronin şi Vladimir Putin la Moscova, partea rusă i-a cerut Chişinăului să înceapă tratative directe cu Tiraspolul. Recunoaştem că toţi au fost surprinşi, inclusiv eu, iar unii diplomaţi americani şi europeni l-au sfătuit pe Vladimir Voronin să facă acest pas. În concluzie, se poate spune că Vladimir Voronin a fost forţat de împrejurări, forţat chiar de participanţii la negocierile în formatul 5+2.

Din ce cauză a luat Rusia această iniţiativă, practic, forţându-i mâna preşedintelui Voronin? Deoarece Rusia încearcă să găsească scuze şi pretexte pentru a nu negocia pachetul de propuneri înaintat de Chişinău în toamna anului 2006. De atunci, Rusia nu doreşte să negocieze serios asupra pachetului. Pachetul, alcătuit de echipa prezidenţială este competent, nu face cedări semnificative Rusiei, este bine alcătuit în interesul naţional al Republicii Moldova.

Fără a respinge pachetul ca atare, Rusia introduce noi şi noi precondiţii pentru a purcede la negocierile asupra pachetului. O precondiţie înaintată în luna ianuarie de către Rusia a fost aceea ca Moldova să facă eforturi pe plan internaţional pentru a obţine recunoaşterea neutralităţii statului. De atunci, Chişinăul se zbate la nivel internaţional ca să obţină această recunoaştere. Este o sarcină imposibilă, deoarece nimeni al nivel internaţional nu va recunoaşte, cu atât mai mult nu va garanta neutralitatea Republicii Moldova sau a unei alte ţări. Marile puteri nu mai garantează asemenea lucruri în perioada actuală.

Ulterior, Rusia a introdus cea de-a doua precondiţie ca Moldova să înceapă negocieri cu Transnistria. Imediat ce Rusia a luat această iniţiativă în luna februarie, Igor Smirnov a spus că este dispus să înceapă asemenea negocieri cu condiţia ca să se negocieze de la egal la egal.

Prin urmare, era vorba să ne întoarcem în aceeaşi undă dură a negocierilor de la începutul anilor '90. Este un pas cu 10 ani înapoi, pe care şi-l doreşte Moscova şi Igor Smirnov. Prin începerea tratativelor directe cu Chişinăul, Tiraspolul şi partea rusă capătă o nouă scuză ca să nu negocieze serios. Moscova va spune cum a spus şi până în anul 2006: "Înţelegeţi-vă cu Igor Smirnov şi apoi noi vom accepta orice înţelegere pe care aţi făcut-o direct cu Smirnov".

Vasăzică se iscă încă un obstacol construit de Rusia pentru a bloca negocierile şi Moscova se ascunde, cum a făcut-o tradiţional în spatele refuzului lui Igor Smirnov. Tiraspolul a procedat perfid aş spune când a publicat textul Acordului propus de către Igor Smirnov preşedintelui Voronin cu ocazia întâlnirii de la Tighina. Chişinăul, probabil, nu se aştepta ca Tiraspolul să difuzeze textul acestui acord, cu toate acestea, Tiraspolul l-a publicat la doar câteva ore după întrevedere. Textul acordului prevede recunoaşterea de către Republica Moldova a unui stat independent Transnistria, relaţii de la egal la egal între două state, chipurile, suverane şi independente, Republica Moldova şi Transnistria.

În respectivul acord, Transnistria îşi rezervă dreptul de a găzdui trupe ruseşti pe teritoriul său. De asemenea, se prevede că actuala operaţiune rusească de pacificare, nu poate fi schimbată.

Deci este un acord scump, un acord cu totul inacceptabil pentru Republica Moldova. Chişinăul însă doreşte să creeze impresia că a apărut un progres al negocierilor. Tiraspolul, prin difuzarea acestui progres, arată Chişinăului nu numai că nu a apărut un progres dar că autorităţile rmn, cu susţinerea Moscovei, doresc să arunce negocierile în situaţia în care erau acum 10 ani. Tot în strategia Chişinăului, de un an şi jumătate de când au apărut negocierile bilaterale cu Rusia, a urmărit scopul să ocolească Tiraspolul, să ajungă la înţelegere directă cu Moscova, în speranţa că autorităţile ruse vor obliga mai târziu autorităţile nerecunoscutei rmn să accepte această înţelegere, Tiraspolul fiind considerat principalul obstacol. Iată că acum Moscova spune Chişinăului: "Nu mai aveţi ce discuta cu noi, întoarceţi-vă la Tiraspol şi înţelegeţi-vă cu ei".

Cedarea negocierilor Voronin-Smirnov înseamnă şi un eşec al variantei Şevciuk. Timp de câţiva ani, a existat la Chişinău impresia, atât în mediul guvernării cât şi în cercurile diplomatice străine, că s-ar putea ajunge la o înţelegere separată cu preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, date fiind rivalităţile reale între Şevciuk şi Smirnov, între cele două grupări de business mafiot de la Tiraspol. Aceste aşteptări nu s-au adeverit. Declaraţiile lui Şevciuk, în această perioadă, au fost tot la fel de rele ca şi declaraţiile lui Smirnov: "Noi suntem cu Rusia, ne vedem viitorul împreună cu Rusia". Partidul lui Şevciuk s-a constituit în filială transnistreană a partidului de guvernământ din Rusia "Edinaya Rusia" şi aşa mai departe.

Deci, varianta Şevciuk nu s-a îndreptăţit deloc. Acum, reînceperea negocierilor cu Smirnov înseamnă şi recunoaşterea indirectă a eşecului variantei Şevciuk.
În prezent, Tiraspolul şi Moscova ar dori ca şi preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, să iniţieze discuţii şi contacte directe cu Şevciuk, ca un fel de linie paralelă cu discuţiile dintre Voronin şi Smirnov.

Având în vedere, eşecul întrunirii din 11 aprilie de la Tighina, eu cred că este o greşeală ca Marian Lupu să intre în discuţii directe cu preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, mai ales că Marian Lupu este şi preşedintele unui parlament ales în mod democratic şi recunoscut ca atare, pe când Evgheni Şevciuk este preşedintele unui soviet suprem pe jumătate de tip sovietic, pe jumătate de business tenebru", a mai spus Socor.

Autor: Igor Burciu
Sursa: www.presa.md