Wall Street Journal: R.Moldova, Orient versus Occident

adăugat 29 iulie 2009, 12:03, la Opinii / Editoriale

Republica Moldova se confrunta cu o alegere dura: sa voteze pentru Partidul Comunistilor si sa primeasca imprumuturi de la China si Rusia, care depasesc o treime din venitul national, sau sa isi puna speranta in Occident, noteaza intr-un comentariu publicatia americana Wall Street Journal, citat de Agerpres.

Potrivit sondajelor de opinie si analistilor politici, rezultatul scrutinului, inceput in aceasta dimineata, se anunta strans, desi putini se asteapta la o repetare a protestelor si a represiunii brutale a politiei ce au urmat controversatelor alegeri din aprilie, suspectate de frauda. Alegerile de miercuri din Moldova au insa un impact care depaseste granitele acestei mici natiuni ex-sovietice, antrenand o competitie stransa pentru loialitatile acestea, in conditiile in care rezultatele alegerilor ar putea lasa Moldova in sfera de influenta a Rusiei sau sa o apropie de Uniunea Europeana.

Vladimir Voronin, presedintele moldovean aflat la sfarsit de mandat si probabil viitorul presedinte al parlamentului de la Chisinau, s-a intors brusc catre Est dupa scrutinul din aprilie, cand protestatarii anticomunisti au patruns in biroul sau (n.red. - in sediulpresedintiei) si in cladirea parlamentului, scrie publicatia.

Voronin a acuzat Romania ca s-ar fi aflat la originea revoltelor, intr-o incercare de a realiza o lovitura de stat, si a respins furios criticile UE despre cum a gestionat situatia din tara dupa alegeri, in conditiile in care sute de sustinatori ai opozitiei au fost inchisi, iar doua persoane si-au pierdut viata.

1,5 miliarde la Rusia si China

In iunie, Voronin, un fost brutar si ministru de Interne in era sovietica, a calatorit la Moscova unde a fost intampinat calduros si a primit promisiunea unui imprumut de 500 de milioane de dolari pentru proiecte de infrastructura. Nu au fost insa dezvaluite conditiile acordarii imprumutului si nu este clar daca oferta va ramane valabila in cazul in care comunistii ar pierde puterea.

Luni, 27 iulie, Voronin a negat, intr-un interviu pentru agentia rusa Interfax, ca banii au si un pret politic atasat, precizand ca Moscova, "spre deosebire de alte organizatii internationale" nu a pus conditii, iar oferta va ramane valabila chiar daca comunistii nu se vor mai afla la putere. Aceasta situatie ii lasa pe moldoveni cu perspectiva ca, votand impotriva comunistilor, sa se bazeze pe Occident, mai precis pe Fondul Monetar International, pentru a-i ajuta sa redreseze economia tarii.

Saptamana trecuta, China si-a demonstrat sprijinul pentru Voronin, in conditiile in care compania "China Overseas Engineering Group Co." a semnat un memorandum de intelegere pentru un imprumut de 1 miliard de dolari pentru proiecte de infrastructura. China Overseas Engineering Group nu a fost disponibila pentru comentarii pe marginea memorandumului semnat, iar Ambasada Chinei de la Chisinau nu a putut fi contactata. Cele doua proiecte de imprumut se ridica la 37 la suta din PIB-ul anual de 4 miliarde de dolari al Moldovei si depasesc sumele oferite de institutii occidentale cum ar fi FMI.

Pe de alta parte, UE nu a incercat sa se ridice la inaltimea ofertelor facute de Rusia si China, trimitand in schimb mai multi oficiali la Chisinau, pentru a incuraja desfasurarea de alegeri corecte, cum ar fi vizita de saptamana trecuta a ministrului polonez de externe, Radek Sikorski, unul dintre principalii sustinatori ai extinderii UE in regiune. De asemenea, un oficial al FMI a declarat ca o misiune a Fondului va sosi la Chisinau pentru a negocia un nou imprumut dupa ce va fi format un nou guvern.

Potrivit Wall Street Journal, interesele Chinei in Moldova, o tara mica, aflata la departare de China si cu putine resurse naturale, i-au uimit pe unii dintre diplomatii de la Chisinau. Beijingul are insa o lunga relatie apropiata cu guvernul lui Voronin, unul dintre ultimele din Europa care se proclama comunist.

Pe de alta parte, interesul Rusiei in Moldova, unde sustine enclava separatista Transnistria, este evident. Moscova este hotarata sa isi protejeze sfera de influenta in fostul bloc sovietic si a vazut in protestele violente din aprilie o parte a "politicii de Anschluss a Romaniei fata de Moldova", dupa cum explica Serghei Markov, directorul Institutului pentru Studii Politice din Moscova, facand aluzie la anexarea de catre Germania nazista a Austriei. Pe de alta parte, unii moldoveni sunt sceptici ca ajutoarele din partea Rusiei si Chinei s-ar putea materializa, indiferent de cine castiga alegerile.

Autor: ZIUA Online
Sursa: www.ziua.ro