Reprezentanții Kroll au efectuat în luna iulie o vizită în Republica Moldova în cadrul căreia au fost identificate soluțiile juridice pentru a depăși obstacolele în recuperarea banilor, cauzate de existența termenilor de prescripție în legislația unor țări. De asemenea, cei de la Kroll au informat Chișinăul că ultimul raport de investigație, va fi prezentat în luna octombrie.

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță la 20 iulie 2017, într-un comunicat, că reprezentanții firmelor Kroll și Steptoe & Johnson au efectuat o deplasare la Chișinău, unde au avut întrevederi cu reprezentanți ai BNM, Procuraturii Anticorupție (PA), Centrului Național Anticorupție (CNA) și Agenţiei Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI). Scopul întâlnirii a fost de a conveni asupra unei strategii globale de recuperare a activelor delapidate, prin care să se asigure pe viitor o strânsă cooperare și un schimb de informații pentru a permite o eficiență maximă a măsurilor de recuperare și a întruni probe în susținerea acțiunilor penale ce pot fi intentate pe plan internațional.

Strategia este axată pe inițierea, până la sfârșitul anului curent, a procedurilor judiciare în principalele jurisdicții, în care au fost urmărite fondurile delapidate sau localizați răufăcătorii (și alte persoane implicate), precum și afacerile acestora. În plus, vor fi inițiate proceduri împotriva persoanelor terțe pentru a permite dezvăluirea informațiilor și documentelor suplimentare, necesare urmăririi restului fondurilor furate.

În același comunicat se mai spune că compania Kroll a menționat despre planificarea de a finaliza lucrul până la sfârșitul lunii octombrie 2017, pentru a putea prezenta cel de-al doilea raport, iar BNM intenționează să publice rezumatul documentului până la finele anului, ținând cont de aspectele de confidențialitate.

Dincolo de comunicarea oficială, reporterii Deschide.MD au încercat să afle de la BNM mai multe informații despre întrevederile companiei Kroll cu reprezentanții BNM, PG, PA, CNA și ARBI. Un detaliu important este că în cadrul ședinței extinse cu instituțiile enumerate mai sus au fost identificate soluțiile juridice pentru a depăși obstacolele în recuperarea banilor, cauzate de existența termenilor de prescripție în legislația unor țări.

În acest context amintim că președintele Igor Dodon a declarat după ședința Consiliului Superior de Securitate din luna iunie a acestui an că „termenul limită de inițiere a procedurilor legale de recuperare a banilor de peste hotare este noiembrie 2017”. Dodon a anunțat atunci că a cerut ca până în septembrie să fie începută procedura de acționare în judecată pe procedurile civile. 

De precizat este și faptul, că în Nota informativă din luna aprilie curent a companiei Kroll este menționat că documentele obținute demonstrează, în mod clar, implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii din Republica Moldova care au acționat concertat și care aveau legătură cu Ilan Shor („Grupul Shor"). Cel puțin 75 de companii au format acest grup coordonat. În perioada 2012-2014, volume semnificative de credite au fost acordate acestui grup de companii de către cele trei bănci. Aceste fonduri au fost transferate în mod predominant pe conturile bancare deschise în două bănci din Letonia, înainte de a fi spălate printr-o rețea de aproximativ 100 de conturi bancare corporative din Letonia. Marea majoritate a acestor conturi au fost deschise pe numele unor companii înregistrate în Marea Britanie sau în locații offshore precum Belize, BVI și Panama. În urma acestui proces complex de spălare a banilor, majoritatea fondurilor au fost redirecționate în Republica Moldova pentru a plăti expunerile de credit existente, a crea impresia că acestea au constituit împrumuturi corporative veritabile și pentru a permite creșterea portofoliului de credit, în timp ce suma de aproximativ 600 milioane de dolari SUA a fost disipată în conturi bancare din numeroase jurisdicții.

Frauda respectivă a avut la bază un mecanism complex de spălare a banilor pentru a asigura continuitatea procesului de creditare. Lichiditatea a fost gestionată și coordonată între cele trei bănci din Republica Moldova prin multiple depozite interbancare, fiind înregistrate garanții false în bilanțurile zilnice prezentate Băncii Naționale ale Moldovei și stabilit un descoperit de cont (overdraft) fals în registrele contabile pentru a permite continuarea procesului de creditare. Comitetele de creditare din cadrul băncilor au fost conturnate, iar creditele au fost aprobate de către Consiliile de administrație ale băncilor care erau controlate de către „Grupul Shor”.

Sumele depistate până în aprilie au fost urmărite pe conturi din multiple jurisdicții, în mare parte la alte bănci din Republica Moldova, în afara celor trei bănci implicate (185 milioane dolari SUA) , Cipru (63 milioane dolari SUA), China și Hong Kong (61 milioane dolari SUA) și Elveția (23 milioane dolari SUA). Aproximativ 200 de milioane de dolari SUA au fost transferați pe conturile mai multor bănci din Letonia, care au fost supuse în continuare unui mecanism complex de spălare a fondurilor.