Autorităţile au finalizat zilele trecute negocierea unui acord cu Uniunea Europeană prin care se obligă să protejeze indicaţiile geografice şi denumirile de origine. Documentul prevede ca, în cinci ani, mai multe produse moldoveneşti cu denumiri asemănătoare Cahors, Madera, Heres sau Porto să dispară de pe piaţă.

Producătorii autohtoni trebuie să-şi redenumească mărfurile care sunt recunoscute ca fiind autohtone în Franţa, Portugalia, Italia şi Spania. „În primă fază, Uniunea Europeană insistă pe produsele de vinuri, după care se va ajunge şi la specialităţi alimentare", a spus Constantin Rotaru, şeful serviciului de presă de la Ministerul Agriculturii.

Respectarea indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine, aproximativ 3.000 de denumiri, sunt doar câteva dintre cerinţe la care Moldova trebuie să se conformeze pentru a fi acceptată pe piaţa Uniunii Europene.

„COMPANIILE NOASTRE VOR FI PROTEJATE"

Natalia Gherman, viceministrul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene şi negociator-şef cu Uniunea Europeană, a dat asigurări că şi producătorii autohtoni vor fi protejaţi. „S-au luat anumite măsuri astfel încât companiile noastre să fie protejate", a declarat aceasta scurt, fără a oferi detalii. „Pentru coniac sau şampanie s-a stabilit o perioadă de tranziţie de cinci ani. În acest timp Republica Moldova trebuie să-şi ajusteze legislaţia şi să înceapă să aplice normele europene", a declarat pentru „Adevărul", Octavian Calmâc, viceministrul Economiei.

„Cu câţiva ani în urmă Moldova a semnat acorduri similare, dar nu le-a respectat. Trebuie să învăţăm a lucra corect", a spus Gheorghe Arpentin, preşedintele Uniunii Oenogilor din Moldova. „Şi România a transmis 49 de indicaţii geografice precum «Noua Moldovă», «Dealurile Moldovei», consumatorii ar putea fi derutaţi, care Moldovă?", mai adaugă acesta, precizând că acestea sunt noile reguli.

„Este o temă sensibilă", recunosc responsabilii de la Ministerul Agriculturii. Andrei Vartic, directorul Inspectoratului de Supraveghere a Producţiei Agricole, a afirmat că aceste denumiri de vinuri sunt indicaţii geografice şi specialităţi ce aparţin altor state, dar au fost folosite zeci de ani în Uniunea Sovietică. „Erau perioade când Heresul nostru de la Ialoveni era declarat la concursuri mai bun decât cel original din Spania", povesteşte Vartic.

„Din 1996, când am început negocierile cu Organizaţia Mondială a Comerţului, avem o condiţie de a nu folosi aceste denumiri în Uniunea Europeană şi în ţara noastră. Le putem doar exporta în CSI şi alte ţări care nu sunt membre OMC", a mai adăugat directorul Inspectoratului de Supraveghere a Producţiei Agricole.

MAI MULTE EXPORTURI SPRE VEST

Unii experţii spun că există riscul ca producătorii moldoveni să piardă din cauza schimbării denumirilor anumitor produse. „Acest fapt va conduce la o anumită diminuare a exportului spre Est. Clienţii nu vor mai găsi produsele lor pe rafturi", a menţionat Cornel Ciurea, expert IDIS „Viitorul".

„Cred că se vor găsi modalităţi de a vinde produsele noastre competitive pe piaţa europeană şi că nu vom pierde în totalitate piaţa Rusiei", a mai adăugat expertul.  „Indiferent de reacţia producătorilor, cagorul, coniacul şi celelalte vinuri originare din alte ţări vor dispărea de pe piaţă", a spus Ion Vârtosu, şeful Secţiei politici în vinificaţie şi viticultură de la Ministerul Agriculturii.

„Pentru coniac sau şampanie s-a stabilit o perioadă de tranziţie de cinci ani, timp în care trebuie să începem să aplicăm normele europene.“

Octavian Calmâc

Viceministrul economiei, negociator şef-adjunct

Două denumiri naţionale

În ţara noastră sunt înregistrate doar două indicaţii geografice „Ciumai" și „Românești". Săptămâna trecută au fost create patru regiuni vinicole: Valul lui Traian, Ştefan Vodă, Codru şi Bălţi, urmând ca ulterior să fie create şi subregiuni.