Poziţia strategică din ce în ce mai importantă a României în regiune obligă Bucureştiul să adopte o poziţie de lobby în faţa Uniunii Europene pentru Republica Moldova, cel puţin la nivel declarativ, în contextul în care această ţară se confruntă cu probleme structurale interne şi ar putea pierde susţinerea FMI şi a Băncii Mondiale, scrie Wall-Street, publicaţie economică de peste Prut.
 
FMI şi Banca Mondială şi-au stopat proiectele de finanţare a Republicii Moldova, iar UE ar putea întrerupe finanţarea reformei justiţiei, din cauza neonorării angajamentelor, iar în aceste condiţii, peste cel mult opt saptămţni, statul va intra în incapacitate de plată. Mai mult, politicienii moldoveni au decis nu lichidarea băncilor cu probleme, aşa cum a cerut FMI şi Banca Mondială, ci naţionalizarea Băncii de Economii.
 
Populatia a început deja să simtă efectele disfuncţiilor din sistemul financiar-bancar al ţării, iar Banca Naţională a Moldovei a acordat credite  pentru a o ajuta să ţină piept retragerii masive a depozitelor de către clienţi.
 
„În Republica Moldova este un sistem foarte fragil, cel financiar-bancar, puternic influenţat de către finanţa estică. Nu s-a emancipat, iar noi, pe de altă parte, nu avem investiţii acolo. Dar, dispunem de o relativă stabilitate macroeconomică şi suntem în poziţia în care putem sări în ajutorul Republicii Moldova, aşa cum alţii ne-au sărit şi nouă în ajutor la momentele potrivite, la aderarea în NATO şi la Uniunea Europeană. Nu mai avem timp de pierdut pe politici şi discuţii. Acum este momentul de acţiune, deoarece Republica Moldova reprezintă un aliat esenţial şi strategic pentru noi", a declarat analistul economic de la Bucureşti, Adrian Mitroi, pentru Wall-street.
 
FMI a recomandat Guvernului de la Chişinău să urgenteze măsurile de soluţionare a creditelor neperformante, să relaxeze piaţa muncii şi să îmbunătăţească mediul de afaceri, pentru a evita o degradare substanţiala a economiei. Relaţiile Republicii Moldova cu FMI s-au blocat cu doi ani în urmă din cauza neonorării unor angajamente de către Guvernul de la Chişinău.
 
În aceste condiţii, ajutorul pe care România l-ar putea acorda Republicii Moldova trebuie să fie într-un format acceptabil de către Uniunea Europeană.

„Noi ne putem transforma în avocatul lor. Putem face lobby, deaorece spre deosebire de cât suntem noi de emancipaţi, în Republica Modova însă există o societate înapoiată, atât la nivel legislativ, cât şi de relaţii de business, de corporate government şi investiţii străine. Este o societate îngrozitor de înapoiată. Ei se uită la noi aşa cum ne uităm noi la occident", a spus Adrian Mitroi.
 
Directorul Băncii Mondiale pentru Moldova, Alex Kremer, a anunţat blocarea relaţiilor cu Chişinaul, ceea ce înseamnă că Republica Moldova nu va primi suportul bugetar de 45 de milioane de dolari planificat pentru 2015. Alex Kremer a spus că relaţia BM cu Republica Moldova va ramâne îngheţata „până când autorităţile moldovene vor întreprinde acţiuni decisive” pentru soluţionarea problemelor din sectorul bancar.
 
În aceste condiţii, fostul ministru moldovean al Finanţelor Veaceslav Negruţa a explicat că autorităţile moldovene au la dispoziţie cel mult 6 - 8 săptămâni pentru a evita un colaps. Riscul ca Guvernul să nu-şi mai poată onora plăţile interne este major. Leul moldovenesc a început sa se deprecieze din nou, la cinci zile dupa căderea guvernului condus de Chiril Gaburici.
 
În 2015, datoria externa a Republicii Moldova va ajunge la 100% din PIB. În luna mai, curent, Fondul Monetar International a revizuit radical prognozele privind evoluţia economiei şi estimează că în acest an PIB va scădea cu 1%, faţă de creşterea de 3,5% prognozată în raportul din octombrie 2014. FMI mai arată că în 2015 datoria publică se va majora cu peste 52%, cea mai mare creştere din Europa Centrală, de Est şi Sud-Est, aceasta ajungând să reprezinte 48% din PIB, comparativ cu 31,5% în anul 2014 şi 23,8% în 2013.
 
„Experienţa noastră cu FMI şi cu plasele de siguranţă, o putem utiliza în acticitatea de lobby pentru Republica Moldova. Este responsabilitatea noastră, indiferent că ne place sau nu, faţă de republica-soră a noastră. Dar, această responsabilitate nu este doar politică şi la nivel declarativ, ci poate chiar strict financiară. Noi trebuie să găsim nişte modalităţi să-i ajutăm. Dispunem de stabilitate financiar-bancară la standard european. Evident putem face transfer de cunoştinte acolo. Noi suntem deja experţi în astfel de situaţii critice", mai crede Adrian Mitroi.