Ieri a fost cea de a treia zi a Școlii de Vară de la Sulina, Ediția a VI-a. Tema de astăzi a fost ”Cultura românească în Europa 2020”. De la început vă spun că din nou toată discuția a fost mai mult despre trecut, iar despre cât de mult cultura românească va cuceri spațiul european în 2020, sau care va fi aceasta peste 9 ani nu am reușit să discutăm.

Dimineața discuțiilor despre cultură a început cu cântece românești, cântate la chitară și aplaudate de participanții la discuții. Atmosfera de gm a fost extraordinară.

Invitații speciali au fost domnii Viorel Badea, senator, președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni și Cristian Tabără, realizator TV. Desigur, astăzi nu a lipsit gazda evenimentului, Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni.

Senatorul român, Viorel Badea, continuând tema de ieri, care tot este legată de cultură și identitate românească, a afirmat: ”Anul viitor vom impune candidații la studii să declare că sunt de etnie română, dacă sunt de alta atunci să plece acasă, pentru că locurile în universități sunt doar pentru români”. Aceasta este reacția senatorului român la un formular care trebuia completat la momentul depunerii actelor pentru studii în România. În acel formular era un punct unde trebuia de bifat care este originea etnică, român sau moldovean. ”Erau mulți care au insistat destul de mult să bifeze la acel punct, lucru care m-a nemulțumit destul de mult. Recunosc, este o greșeală a autorităților române, care anul viitor nu se va mai repeta. Propun ca astăzi să discutăm despre istoria românilor, care ar trebuie reântoarsă în școlile din Moldova și despre moldovenism, pentru că anume acestea sunt bazele culturii române și cunoașterii ei”, a mai adăugat senatorul român.

Trecând la tema de astăzi, Cristian Tabără, realizator TV a ținut să întrebe pe cei prezenți: ”Sunteți mândri de faptul că sunteți români, ați afirma acest lucru fără un pic de reținere în altă parte?”

Când mergem în occident observăm că este o reținere de afirmarei și recunoaștere că suntem români. Când mergem în Basarabia se observă că atunci când sunt nouă români și un rus se discută în limba rusă. Este o situație stranie și am ajuns să facem cum vor alții, nu cum ar trebui. Unii preferă să nu mai vorbească românește, fiind presați de cercul din jurul lor, sau locul unde locuiesc. Oriunde am trăi, ar trebui ca elementele de bază a limbii și culturii române să funcționeze. Datoria României este de a pune la dispoziție elementele culturii românești. Nici măcar românii de peste graniță nu știu aproape nimic despre românii care locuiesc în țara lor. Acesta este un adevăr trist. Bulgaria duce o politică de schimbare a numelor și identității românilor. Dacă ai lua un pașaport bulgar nu ai zice că cetățeanul acelui stat este de fapt de etnie română. Nu e vina lor, e vina situației în care ne află. Cultura română în mod obligatoriu trebuie completată de cultura românilor din jur, a mai adăugat realizatorul TV.

Reproșuri la adresa statului român se aud constant din partea Basarabiei. Însă, dragoste cu sila nu poate fi, trebuie inițiativă din ambele părți. România a apărut în 1859, iar ruperea din 1812 nu a fost de la România ci de la Regatul Moldovei. În timp au fost date uitării mai multe detalii și arătăm acum cu degetul că românii nu au făcut destul pentru a păstra cultura și identitatea românească în teritoriile Basarabiei. Dacă chiar au fost careva mișcări de rezistență, unde este continuarea acestor gesturi?

Lenuța, româncă din Ungaria: Avem un dialect ciudat, dar totuși suntem români și prețuim cultura noastră. Din păcate, în Ungaria suntem români iar când venim în România suntem numiți maghiari. Limba română se pierde din cauza distanței, problema este lipsa comunicării și învățării limbii române. Cultura română trimisă către noi nu prea se simte. Sre observă deja că unii români din Ungaria încep a respinge dansurile populare, românești, scriitorii. Poate ar accepta dacă ar cunoaște mai multe despre cultura românilor din jur.

Româncă din Bulgaria: Simt că cultura română mă reprezintă, însă din ceea ce se transmite din România, ajunge foarte puțin la noi. Românii de la noi ar accepta identitatea română, dar, din nou este aceeași problemă, se cunoaște foarte puțin despre românii de peste Dunăre și chiar despre cei din Bulgaria.

Roman, român din Basarabia: Statul român este de vină pentru situația de astăzi, cam în proporție de 50%. După anii 1940, după ce mai multe regiuni române au fost preluate de către URSS, au uitat de românii care locuiesc între Prut și Nistru. Au contribuit la divizarea poporului prin neimplicarea timp îndelungat.

Viorel Badea, senator român, l-a susținut pe Roman, ba chiar a spus că vina este de 51%, afirmând că unii demnitari evită zonele unde locuiesc români, au tendințe de a considera pe unii mai români iar pe alții români mai inferiori.

Românismul în Basarabia și în ate ținuturi unde locuiesc români

E normal să te simți minoritar la tine acasă? Care sunt mai modoveni, cei de peste Prut sau cei de la Iași? De ce molodvenii din Basarabia nu se comportă ca stăpâni la ei acasă? Nu înseamnă că dacă elitele au murit în Siberia nu mai trebuie să facem nimic, acum voi sunteți elitele care trebuie să faceți schimbarea (adresare a d-lui Cristian Tabără către participanții la Școala de Vară). Identitatea românească în Basarabia trebuie să fie cultivată mai mult, în caz contrar va fi pierdută, iar în anul 2020 nu vom mai putea discuta despre o cultură românească în spațiul european.

Aceleași probleme vor apărea în Bulgaria, Ungaria, Ucraina și în fiecare stat unde locuiesc românii. Există toate șansele ca Moldova să rămână de sinestătătoare atât timp cât va rezista geopolitic. Nu putem spune că armata română va trece Prutul și va reunifica pământul românesc, aceasta nu este posibil, a menționat un participant la discuție.

Cunoașterea culturii românești este în agenda atât a președintelui cât și a Parlamentului. Pașii din viitor vor demonstra că statul român se va implica și mai mult în cultivarea și menținerea culturii neamului român, acolo unde se află, fie în munții României sau peste mii de kilometri.

Important este ca fiecare să primească informație corectă, indiferent că vor afla din cărți pe coperta cărora va fi scis ”Istoria românilor” sau pur și simplu ”Istoria”, a adăugat spre final senatorul român.

La final, îndemnul a fost: Veniți să studiați istoria în România, apoi plecați în localitățile voastre și spuneți istoria adevărată.