Emigranţii moldoveni ar fi de acord să se întoarcă în ţară cu salarii de cel puţin 500 de euro

adăugat 05 martie 2009, 14:44, la Economie

Muncitorii moldoveni de peste hotare ar fi stimulaţi să se întoarcă în Republica Moldova în cazul în care ar fi siguri că primesc un salariu de cel puţin 500 de euro lunar, adică de două ori mai mult decât salariul mediu pe economie actual, arată un studiul realizat de Fundaţia pentru cercetări sociale şi economice CASE Moldova.

Autorii cercetării i-au întrebat pe intervievaţi ce salarii i-ar încuraja să se întoarcă în Republica Moldova. Suma indicată variază între şapte şi opt mii de lei sau 500 de euro (700-800 de dolari) în cazul celor care şi-au exprimat opţiunea în valută străină.

În ianuarie 2008, salariul mediu pe economie în Republica Moldova a fost de aproximativ 2500 de lei (185 de euro).

În studiul CASE Moldova se mai arată că numărul moldovenilor plecaţi peste hotare a crescut constant în ultimii zece ani, de la 100 de mii de oameni în 1999, la 350 de mii în 2008. Remitenţele au atins o cotă de 36% din PIB, plasând Republica Moldova pe locul doi în lume la acest indicator, după Tadjikistan.

Datele sondajului, efectuat împreună cu CBS AXA, denotă că regiunea găgăuză este cea mai puternic afectată de migraţie - aproximativ 34% din populaţia adultă a regiunii locuieşte şi munceşte peste hotare. Pe de altă parte, emigrantul din nord trimite cele mai mare sume de bani în ţară - circa 100 de mii de lei (circa 7500 de euro) anual, adică dublu peste media pe ţară.

Banii trimişi de la rudele de peste hotare reprezintă a treia sursă de venit pentru locuitorii de la sate, după salarii şi pensii, reprezentând 12% din veniturile gospodăriilor casnice.

Analiza efectuată de fundaţia CASE Moldova scoate la iveală şi o "inechitate paradoxală" - gospodăriile casnice cu venituri mai mari primesc şi cele mai mari sume de peste hotare, în timp ce familiile sărace beneficiază de remiteri mai mici. Reieşind anume din această concluzie, experţii au indicat că remitenţele nu sunt o soluţie pentru combaterea sărăciei, ci doar accentuează inechitatea socială.

"Datele arată că nivelul consumului a atins în 2008 cote aproximative cu cele din 1989, adică din perioada sovietică. Nu putem spune, însă, că nivelul general de trai este acelaşi. Unii o duc mult mai rău, alţii - mult mai bine", a spus Matthias Luecke, economist superior la Institutul Kiel din Germania, unul dintre autorii cercetării .

Cei care primesc bani de peste hotare nu sunt stimulaţi să investească în afaceri sau, cel puţin, să îi depună la bancă, mai constată analiza. Doar 6 procente din locuitorii de la sate deţin un cont curent.

Rezultatele cercetării statistice prin Ancheta forţei de muncă, efectuată de Biroul Naţional de Statistică, arată ca la 1 ianuarie 2008 au fost declarate plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru - 335,6 mii persoane, ceea ce reprezintă 25,8% din totalul populaţiei active de 15 ani şi peste.

Mai mulţi analişti au înaintat estimări proprii privind numărul de moldoveni plecaţi peste hotare, iar cele mai îndrăzneţe prognoze arătau până la 1 milion de cetăţeni aflaţi în afara ţării.

Potrivit datelor Băncii Naţionale, moldovenii de peste hotare au trimis anul trecut în ţară peste 1 miliard 600 de milioane de dolari, cu 35% mai mult decât în 2007.

Autor: Business Expert
Sursa: www.businessexpert.md