Autorităţile locale se plâng de indiferenţa guvernului faţă de eforturile lor

Regiunile de la graniţa RM şi României, din cadrul Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”, vor accesa fonduri europene de circa 100 milioane euro, în următorii trei-patru ani. Banii vor fi investiţi în rezolvarea celor mai importante probleme comunitare, precum cele referitoare la infrastructura localităţilor – drumuri, apeducte, agent termic, gazificări, canalizare etc.

Procesul de lărgire a UE a impus ca principală prioritate externă relaţiile de bună vecinătate. Dezvoltarea celor trei euroregiuni de la frontieră este şi o salvare pentru săracele raioane basarabene, uitate de mulţi ani de Dumnezeu, dar şi de autorităţile centrale. Fără orice fel de investiţii, fără locuri de muncă şi fără un personal administrativ calificat, localităţile rurale din RM s-au depopulat şi au intrat într-o criză profundă.

Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru” implică 18 raioane din RM (Ungheni, Nisporeni, Călăraşi, Soroca, Ialoveni, Anenii Noi, Basarabeasca, Cimişlia, Criuleni, Dubăsari, Floreşti, Hânceşti etc.) şi judeţele Iaşi şi Vaslui din România. Obiectivul acestei structuri, împreună cu celelalte euroregiuni de la graniţa RM şi România – „Dunărea de Jos”, „Prutul de Sus” – este atragerea investiţiilor europene şi ieşirea din criza economică. Partenerii din ambele ţări promovează valorile comune europene – dezvoltarea economică şi socială, democraţia, valorile culturale şi asigurarea securităţii în aceste zone.

În perioada de început a euroregiunilor, preşedinţii raioanelor erau neîncrezători în privinţa îmbunătăţirii vieţii locuitorilor prin intermediul unor proiecte transfrontaliere. Însă, după un schimb de experienţă cu colegii de peste Prut, s-au mobilizat şi au reuşit să obţină primele finanţări în rezolvarea unor probleme locale de maximă importanţă.

Investiţii şi noi locuri de muncă în timp record

„Când am venit la cârma raionului Ungheni, euroregiunea încă nu activa din cauza politicii antiromâneşti a guvernării precedente. Am lansat importante proiecte comunitare de atragere a marilor investiţii europene. În primul rând, am elaborat Strategia de dezvoltare a Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”, prin intermediul căreia am stabilit priorităţile noastre economice, sociale şi culturale. Raioanele au devenit ambiţioase şi au început să înainteze idei de proiecte şi să le câştige. Toţi au avut doar de câştigat. Evenimentul anului 2010 al r-lui Ungheni, de exemplu, a fost organizarea unui for economic, la care au participat numeroşi oameni de afaceri străini. Aceştia şi-au arătat interesul de a investi la noi”, a spus Ion Harea, preşedintele raionului Ungheni şi vicepreşedinte al Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”.

Astfel, în urmă cu jumătate de an, un om de afaceri american a deschis la Ungheni o întreprindere de confecţionare a huselor pentru automobile de lux, unde pentru început, au fost angajaţi peste şase sute de localnici, iar până la finele anului, acolo vor lucra circa o mie de salariaţi. Mai mult, Consiliul Judeţean Ungheni a încheiat deja acorduri de cooperare cu agenţi economici din Belarus, Germania şi judeţul Arad.

Euroregiune înseamnă integrare europeană

R-l Ungheni a fost vizitat de şapte ambasadori – din România, Turcia, China, Belarus, Ungaria, Lituania şi Cehia. Ei au venit la Ungheni pentru că au găsit un sol fertil de a face investiţii. „Ambasadorul Chinei (ţară ce face parte din clasamentul celor mai importanţi exportatori de mere din lume) ajuns într-o livadă de la noi, a rămas impresionat de calitatea merelor noastre şi ne-a promis că le va cumpăra din 2011.

Realizarea a două centre de stocare, sortare şi export a producţiei agricole, până în 2011, este o mare aşteptare a populaţiei. Derulăm un astfel de proiect cu Ambasada Germaniei, estimat la 500 000 de euro. Avem deja gospodării de seră în agricultură de invidiat chiar şi de unii europeni, cu peste zece hectare de seră”, a relatat Ion Harea.

Dezvoltarea euroregională este şi un pas important de integrare europeană. Unghenenii au făcut-o mai convingător, prin scoaterea sârmei ghimpate. „Noi am arătat lumii că suntem pregătiţi pentru acest proces şi, dacă vom reuşi să dovedim comunităţii europene că există coerenţă în democratizarea şi dezvoltarea noastră economică, vă asigur că, în doi-trei ani, vom circula liber în toată Europa”, consideră vicepreşedintele euroregiunii.

Preşedinţii raioanelor s-au arătat nemulţumiţi că niciun reprezentant al guvernului nu a participat niciodată la întrunirile euroregiunii. „Vrem ca eforturile noastre de ieşire din criză să fie susţinute de autorităţile centrale, care ne-au izolat mulţi ani la rând. Ne zbatem să obţinem milioane de lei pentru RM şi nu pentru o altă ţară”, au declarat la unison autorităţile locale.

Vasile Mihalache, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui:

„În martie 2009, în calitatea mea de preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui, mi s-a întâmplat să fiu întors acasă de la Vama Albiţa, fiind împiedicat să ajung la partenerii mei basarabeni. Odată cu instalarea noii guvernări în RM, s-a produs o mare schimbare în dezvoltarea euroregională. Beneficiile noastre sunt egale. Şi RM, ca şi România, are nevoie de investiţii, în vederea soluţionării problemelor comunitare. Consiliul Judeţean Vaslui are relaţii de parteneriat cu patru raioane din RM – Hânceşti, Soroca, Nisporeni şi Leova.

Realizăm proiecte în comun, benefice pentru toţi. La Soroca am deschis un Centru de îngrijire a bătrânilor, în raionul Hânceşti, de asemenea, am inaugurat instituţii similare, dar şi culturale, am investit şi în infrastructură. Sunt deschis spre colaborare, în vederea absorbirii a cât mai multe fonduri europene. Îmi doresc şi mai mulţi parteneri din RM, mai ales că noi avem experienţa necesară a elaborării unor proiecte de succes.

Judeţul Vaslui beneficiază în prezent de fonduri de reabilitare a unui spital de urgenţă, de 14 mln. de euro. Sperăm pe viitor să derulăm asemenea proiecte mari, în colaborare cu parteneri din RM”.

Andrei Globa, preşedintele r-lui Orhei:

„Deocamdată, raionul Orhei n-a beneficiat de investiţii prin intermediul euroregiunii. Raioanele de la hotarul cu România au avut mai multe succese la acest capitol. În prezent, desfăşurăm un proiect de reparaţie a drumurilor Străşeni-Călăraşi-Teleneşti de milioane de euro. Realizăm un studiu de fezabilitate la Orheiul Vechi, o zonă turistică de maxim interes. Un alt proiect de dezvoltare a turismului se referă la inaugurarea primului parc naţional din RM, cu o suprafaţă de 20 000 de hectare, în care intră 15 localităţi. Astfel, până în 2014, ne-am propus dezvoltarea industriei turismului prin atragerea fondurilor, deschiderea unor pensiuni şi hoteluri”.

Dumitru Simon, preşedintele raionului Criuleni:

„Capacităţile autorităţilor noastre locale sunt extrem de mici, în urma reducerii cadrelor din ultimii ani. Nu avem resurse umane cu experienţă, asemenea României şi Ucrainei. Cu salarii de 1200 de lei nu găsim specialişti calificaţi în elaborarea proiectelor. Euroregiunea ne „molipseşte” de optimism. Suntem pe cale de a rezolva marile probleme ale raionului – canalizarea, construcţia de apeducturi, drumuri şi inaugurarea unor trasee turistice de mare perspectivă, împreună cu raionul Orhei. Prin intermediul euroregiunilor existente, dar şi prin noua structură în formare, la Nistru, vom avea acces la marile investiţii. Fără o cooperare transfrontalieră cu partenerii români şi europeni, rezolvarea problemelor noastre este imposibilă. Organul executiv al euroregiunii ne acordă sprijinul necesar, pentru a corespunde cerinţelor europene a proiectelor”.

Ion Gudumac, preşedintele raionului Leova:

„În cadrul euroregiunii, am văzut o abordare serioasă a problemelor. Suntem pe calea cea bună. Cu suportul Comisiei Europene, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Vaslui, am deschis un centru de zi pentru copiii în dificultate, o mare problemă pentru toţi. Am pus bazele multor proiecte, pe care le vom derula împreună cu r-l Hânceşti. Vrem să avem capacitatea de a colabora direct cu parteneri din străinătate. Autonomia locală ar trebui să fie susţinută şi la nivel central. În ultimii 16 ani, n-am simţit acest sprijin”.

Fonduri de circa 100 milioane euro vor fi accesate, până în 2014, de Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru”.

Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru” este una dintre cele mai mari în Europa, cu o suprafaţă de 25.560 km2 şi o populaţie de peste 2 milioane 600 mii persoane. Acoperă zona de frontieră cea mai omogenă ca tradiţii, ca vechi relaţii de prietenie şi colaborare, ca model cultural şi mod de viaţă.