
Financial Times: Succesul UE în Moldova ar putea deveni o consolare după eşecurile din Belarus şi Ucraina
adăugat 20 ianuarie 2011, 10:11, la Integrare Europeană • Articol publicat de Alexandru Rîșneac

Financial Times consideră că Republica Moldova ar putea fi un test important pentru UE. "Orice succes al Uniunii Europene în susţinerea democraţiei aici ar putea fi o consolare după eşecuri în Belarus şi Ucraina. Și totuși,după speranțele spulberate în urma revoluțiilor "colorate" din fostele republici sovietice, ar fi un succes mic", punctează publicaţia engleză.
"Fosta republica sovietica cu populație de 3,5 de milioane de persoane aflată între România şi Ucraina a înlăturat în 2009 guvernarea pro-rusă, dar coaliția pro-europeană continuă lupta pentru a-şi consolida puterea", se mai spune în articol.
Potrivit sursei, revoluţia Iasomniei din Tunisia poate încuraja mișcările reformatoare în lumea arabă. Dar este puţin probabil să ofere vreun sprijin partidelor de opoziţie în fosta Uniune Sovietică. "Noul an a început prost pentru democraţie", scrie Financial Times.
"Reprimarea opoziţiei politice din Belarus după alegerile fraudate de la sfârșitul anului trecut a fost cea mai vicioasă din Europa în ultimii ani. Alexandr Lukașenko a rezistat în fața capitalismului oligarhic de tip rus sau ucrainean, menţinând economia în mare parte în mâinilestatului. Relaţia sa cu premierul rus,Vladimir Putin, este una din antipatie reciprocă, deşi Moscova îl tolerează şi-i subvenţioneazăeconomia în schimbul docilității sale față Rusia,” descrie situația ziarul britanic.
Publicația scrie că "putinismul" a împrumutat unele dintre tehnicile pe care Lukașenko le-a folosit pentru a consolida puterea în anii 1990 şi președintele Ucrainei, Victor Ianukovici, își schimbă vectorul spre un sistem numit "Putin-lite".
Trăsăturile comune pentru toate cele trei țări este dorinţa de a intimida oponenții politici şi a-i închide după aplicarea selectivă a justiţiei.
Ţările care recent au renunțat la regim autoritar nu pot spera la o invitaţie imediată de a începe discuţiile de aderare. Guvernele acestor țări pot apela la alte surse de sprijin. Moscova are bani pentru a finanța ambiţiile sale de politică externă și China devine din ce în ce mai influentă.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲