Doar opt ani mai despart omenirea de altă criză financiară devastatoare, se arată convins miliardarul George Soros, acuzând guvernele lumii că par să nu fi învăţat lecţiile dureroase din trecutul recent. Avertismentul a fost lansat la o conferinţă a revistei The Economist ţinută la Londra, relatează Reuters.

"Am avut o perioadă de aparentă linişte de zece ani între criza asiatică din 1998 (declanşată, de fapt, în iulie 1997 - n.r.) şi criza creditelor din 2008", a amintit magnatul. El a adăugat că, "dacă modelul este repetat, ar trebui să însemne că mai avem cel puţin opt ani înainte de următorul crah".

Soros arată că, după 2008, "am folosit aceleaşi metode" de redresare precum cu zece ani înainte. "Dacă nu învăţăm lecţia, că pieţele sunt în mod inerent instabile şi că este nevoie de stabilitate în politicile publice, ne vom confrunta cu o bulă şi mai mare", prevede miliardarul - cel care a pariat pe devalorizarea lirei sterline, câştigând un miliard de dolari într-o zi, în septembrie 1992.

Condiţii create pentru un nou crah

La fel ca în 2008-2009, pentru salvarea sistemului financiar din Asia s-au pompat masiv lichidităţi. De pildă, Thailanda, a cărei monedă naţională a pierdut 40% din valoare într-un an, a fost salvată prin două împrumuturi de la FMI - de 17 şi 3,9 miliarde USD. Stabilizarea monedei s-a făcut prin dobânzi mari care, treptat, au creat condiţiile unei noi bule speculative.

Acum, riscul unei "superbule" ar fi atras, crede Soros, de faptul că "am înlocuit creditul privat cu creditul de stat, sporind semnificativ datoria naţională". Deşi vede drept necesară pe termen scurt creşterea îndatorării, pentru stimularea redresării economice, miliardarul insistă că deficitele trebuie reduse.

Un stat UE, posibil punct de pornire al altei crize

Deşi UE este considerată una dintre cele mai prospere părţi ale lumii, ultimele luni au indicat mai multe state candidate pentru poziţia de declanşatoare a unei noi crize financiare globale. Cel mai mare risc îl prezintă Grecia, care are o nevoie iminentă (până la sfârşitul lunii în curs) de a împrumuta 30 miliarde euro din partea celorlalte 15 state euro şi încă 15 miliarde de la FMI.

Însă Comisia Europeană a avertizat, miercuri, şi Portugalia, că tre buie să pună în aplicare un plan de reducere a cheltuielilor la fel de drastic precum al statului grec. Cu un Executiv minoritar, socotit incapabil să ia măsuri ferme, Portugalia s-a văzut, recent, cu ratingul redus de agenţia Fitch.

Dată fiind situaţia Greciei, comisarul pentru Economie şi Afaceri Monetare, Ollie Rehn, a propus crearea unui fond permanent de salvare a statelor UE aflate în dificultăţi financiare. Obiectul fondului ar fi ajutarea "verigilor slabe" din Zona Euro, dar nu se ştie dacă şi cei trei mari datornici către FMI din UE (România, Ungaria şi Letonia) vor avea nevoie de sprijin.

Pentru a întări disciplina financiară în UE, Comisia va propune, în mai, ca bugetele statelor membre să fie întâi aprobate la Bruxelles. De-abia apoi ar urma ca parlamentele naţionale să se pronunţe.