La Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului s-a făcut, miercuri 11 august, o analiză a drepturilor minorităţilor din România, comparativ cu drepturile pe care statele  unde sunt minorităţi româneşti le acorda acestora, transmite Romanian Global News.

In cadrul dezbaterii Preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a prezentat care sunt fondurile alocate în acest an de statul român minorităţilor naţionale şi a făcut o comparaţie cu ceea ce primesc românii din afara frontierelor de la ţările în care trăiesc.

Popescu a declarat ca este o diferenta flagranta intre sumele pe care le primesc minoritatile nationale din Romania si sumele pe care minoritatile romanesti din tarile care au minoritati in Romania le acorda romanilor.

Acesta a exemplificat spunand că suma pe care o primesc minorităţile din România, în 2010, este de aproximativ 20 de milioane de Euro, numai minorităţii maghiare fiindu-i alocate aproximativ 4 milioane de Euro.

De asemenea, minoritatea bulgară, care numără doar 8000 de membri primeşte de la statul român circa 600 de mii de Euro, ucrainienii, care sunt 61 de mii, le-a fost alocată o sumă de peste 1 milion de Euro, în vreme ce sârbii, care numără 22 mii de persoane primesc 700 de mii de Euro.

Pornind de la aceste sume, reprezentanţii comunităţii româneşti din Bulgaria au precizat că nu li s-a alocat nici un leu, afirmând că „Ţara Mamă nu are bani iar Ţara Tată nu vrea să ne recunoască". De asemenea, românii din peninsulei Balcanice (în estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei), de-a lungul văii râului Timoc şi în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din judeţele sârbeşti Branicevo, Morava de Est, Bor şi Zaiecar, precum şi regiunea bulgară Vidin. În această regiune trăieşte o importantă populaţie românească, numită de către slavi drept "vlasi" (valahi, vlahi), care numără peste 300 de mii de persoane au primit doar 60 de mii de Euro, în vreme ce în Ucraina, sprijinul acordat românilor este de zeci de ori mai mic.

Preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a propus o finanţare proporţională atât pentru românii care trăiesc în Harghita şi Covasna cât şi pentru românii din afara frontierelor, comparativ cu finanţarea pe care statul român o acordă minorităţilor din România. 

„Nu putem să lăsăm o disproporţie atât de flagrantă între sumele alocate de statul român pentru minorităţile naţionale din România şi sumele pe care statul român le alocă pentru cei zece milioane de români din fara frontierelor. De asemenea, trebuie să înţelegem o dată pentru totdeauna că statul român trebuie să-şi asume finanţarea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, organizaţie care reprezintă 400 de mii de români din cele trei judeţe, români confruntaţi cu serioase probleme identitare"

Un aparheid în centrul Europei?

La randul sau prof univ dr. Radu Baltasiu, de la Institutul European de Studii Etnice al Academiei Române a vorbit despre drepturile şi „supradrepturile" pe care le are minoritatea maghiară din România.

„Este o minoritate în România, minoritatea maghiară, care în virtutea unor legi succesive a ajuns în situaţia paradoxală de a avea supradrepturi. Supradrepturile o pun într-o situaţie de separere faţă de restul societăţii, într-o situaţie care o rup de circuitul economic şi social al României (...) Şi din acest punct de vedere construim un aparheid în centrul Europei, în care eşti angajat pe criterii etnice, nu pe criteriul competenţei, pe criteriul limbii, din fericire avem aceeaşi culoare a pielii şi atunci nu ai acces la afaceri, la fionduri, la educaţie, la locuri de muncă decât în virtuatea faotului că te declari ca aparţinând unei anumite etnii",  afirmat prof Radu Baltasiu.

El a ţinut să precizeze că „legislaţia care conferă supradrepturi unei anumite minorităţi duce la pierderea iniţiativei statului român în propriul teritoriu, iar prin conferirea de supradrepturi statul român renunţă la o bună parte din atributele suveranităţii sale".