Ţările europene riverane la Marea Mediterană ar dori ca UE să ajute mai mult ţările din sudul bazinului mediteranean, decât pe cele din estul continentului. În consecinţă, Republica Moldova ar putea pierde bani mulţi în contextul evenimentelor din Africa de Nord şi Orientul Apropiat, mai ales dacă nu va reuşi să impună mitul că ar fi „istoria de succes a Uniunii Europene".

Chişinăul trebuie să trimită la Bruxelles un semnal care să convingă UE că nu-şi cheltuie banii în zadar, investind în cea mai săracă ţară din Europa - un semnal despre deblocarea crizei politice prin alegerea şefului statului. Subiectul agită clasa politică din Republica Moldova.

Miniştrii de Externe ai Franţei, Spaniei, Ciprului, Greciei, Maltei şi Sloveniei au cerut recent, într-o scrisoare comună, Înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate comună, Catherine Ashton, redirecţionarea fondurilor dinspre vecinii din spaţiul post-sovietic spre ţările din Africa de Nord şi Orientul Apropiat.

Semnatarii scrisorii au ataşat şi o analiză din care reiese că din cele 21 de miliarde de euro rezervate pentru politica europeană de vecinătate pentru perioada 2007-2013, doar 1,8 euro sunt cheltuite pe cap de locuitor în Egipt şi 7 euro în Tunisia, în comparaţie cu 25 de euro în Republica Moldova.

Ştirea i-a agitat pe politicienii moldoveni. Ce-i drept, nu pe toţi. Analistul politic Igor Boţan susţine că Republica Molova riscă foarte mult dacă politicienii din această ţară nu vor reuşi să confere substanţă, prin fapte, mitului că Moldova este istoria de succes a Uniunii Europene.

„Dacă nu depăşim criza instituţională apărută ca urmare a imposibilităţii alegerii preşedintelui şi intrăm din nou în alegeri anticipate, cred că UE ne va pune cruce", a menţionat Boţan.

În opinia sa, acest lucru i-ar conveni foarte mult Rusiei, întrucât atenţia Bruxelles-ului s-ar concentra pe ţările arabe, iar zona post-sovietică ar reveni în exclusivitate în atenţia Moscovei.

Îngrijorările autorităţilor de la Chişinău s-au vădit într-o declaraţie proaspătă a ministrului adjunct de Externe, Natalia Gherman, făcută după cea de-a cincea rundă de negocieri privind Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi UE. Oficialul moldovean a dat asigurări că dialogul dintre Moldova şi UE este “foarte consistent şi dinamic şi că nu este nici un temei de îngrijorare în ceea ce priveşte viitorul acestei relaţii”.

La rândul său, deşi a lăudat autorităţile moldovene pentru „viteza record cu care se mişcă în negocierile cu UE”, şeful delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel, a spus că Moldova va primi cele 550 milioane de euro de la UE numai după ce îşi va reforma justiţia. Aceasta în condiţiile în care cu o lună în urmă, ministrul moldovean al Justiţiei, Alexandru Tănase, a declarat că „reformarea justiţiei este un proces anevoios care va dura cel puţin 4 ani”.

Aşadar, Chişinăul trebuie să-şi convingă partenerii de dezvoltare că-şi merită banii. Pentru aceasta, întâi de toate, politicienii trebuie să găsească destul de rapid soluţii pentru alegerea şefului statului. Chiar dacă această temă nu mai este una arzătoare la Chişinău, pentru că în cei doi ani de criză politică s-a creat impresia că se poate trăi şi fără preşedinte, prin incapacitatea politicienilor moldoveni de a încheia ciclul politic se dă un semnal negativ Bruxelles-ului.

Opoziţia comunistă din Republica Moldova refuză în continuare să-i ofere guvernării pro-europene cele două voturi care nu îi ajung ca să-l aleagă pe şeful statului în Parlament.

Zilele acestea, liderul comunist Vladimir Voronin a avut o discuţie cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, Asif Chaudhry. După întâlnire, o publicaţie apropiată Partidului Comuniştilor a scris că Vladimir Voronin i-ar fi comunicat diplomatului american că “deputaţii comunişti nu vor vota pentru candidatura la funcţia de şef al statului propusă de Alianţa pentru Integrare Europeană”.

Mai mult, "Voronin s-a arătat (încrezător) în unitatea echipei partidului pe care îl conduce, în pofida multiplelor tentative de corupere, intimidare şi şantajare a deputaţilor în scopul votării candidatului alianţei”, mai scrie publicaţia pro-comunistă.

Astăzi, la începutul şedinţei plenare a Parlamentului de la Chişinău, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, i-a felicitat pe deputaţii comunişti cu ocazia Dragobetelui (ziua dragostei sărbătorită de români) şi i-a urat liderului comunist Vladimir Voronin "să-şi iubească poporul".