Moldovenii care muncesc în străinătate continuă să fie pilonii economiei

adăugat 22 iulie 2009, 10:40, la Economie

În mod cu totul surprinzător, moldovenii care muncesc în străinătate continuă să trimită acasă sume importante de bani, în ciuda şomajului şi contextului economic dificil existent practic în toate ţările principale ca destinaţie pentru muncă.

Valoarea remitenţelor este mai mare decât în 2007

Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, peste 407 mil. USD au ajuns în ţară în lunile ianuarie-mai 2009. E adevărat că faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când valoarea remitenţelor a fost de 608 mil. USD, scăderea este de circa 33%. În acelaşi timp, comparativ cu lunile similare a anului 2007, când valoarea remitenţelor a fost de 380,8 mil. USD, suma este chiar mai mare cu 6,9%.

Potrivit conducerii Ministerului Economiei şi Comerţului, în luna iunie s-ar fi atestat o tendinţă de majorare a valorii remitenţelor de la o medie zilnică de 3 mil. USD, la peste 4 mil. USD. Dacă e aşa apoi valoarea remitenţelor din anul 2009 ar putea coborî la nivelul anului 2007, când acestea au constituit 1,22 mlrd. USD, ceea ce nu ar fi deloc rău pentru o economie în derivă.

Moldovenii care muncesc în străinătate sunt cei mai mari investitori în economia Moldovei

La începutul acestui an autorii studiului Fondului Monetar Internaţional The Implications of the Global Financial Crisis for Low-Income Countries au prognozat pentru anul curent o scădere cu circa 36% a valorii remitenţelor pentru Moldova. Această diminuare, dar şi scăderea majoră a valorii investiţiilor străine directe, i-au făcut pe autori să susţină că „Republica Moldova este una din 26 ţări ale lumii care sunt cele mai vulnerabile la criza economică”.

Ţinând cont de faptul că, potrivit datelor BNM, în trimestrul I 2009, s-a înregistrat cel mai mic volum al investiţiilor străine directe din 2006, acesta fiind de 2,65 ori mai mic faţă de trimestrul I al anului 2008 şi cu 27% mai redus ca în trimestrul I al anului 2007, reiese că moldovenii care muncesc în străinătate continuă să fie cei mai mari investitori în economia Moldovei şi sunt cei care o salvează de la o prăbuşire.

După ce, în iulie 2008, valoarea transferurilor băneşti de peste hotare a ajuns la o cotă record de 180,8 mil. USD, ulterior tendinţa s-a inversat şi în ianuarie 2009 remitenţele erau deja de doar 65 mil. USD.

Conform datelor Băncii Mondiale, Moldova se numără printre ţările cu cea mai mare cotă a remitenţelor în raport cu PIB. Astfel, în ultimii trei-patru ani, volumul remitenţelor a reprezentat circa 30-35% din valoarea PIB. Totodată, volumul transferurilor de bani ale persoanelor fizice de peste hotare în Moldova, prin intermediul băncilor comerciale, a fost în permanenţă creştere, atingând în anul 2008 un volum record de 1660 mil. USD, în creştere cu 35,6% faţă de anul 2007.

Transferurile private - unul din motorii principali ai creşterii economice din Moldova

Dar acestea sunt cifrele oficiale. În realitate, spun mai mulţi experţi, volumul remitenţelor este cu 25-30% mai mare. Or, o mare parte din bani sunt trimişi în Moldova prin intermediul rudelor, prietenilor sau a autobuselor ce circulă între Moldova şi statele unde se află moldoveni plecaţi la muncă.

Potrivit unui studiu realizat de centrul Expert-grup „în general, remitenţele emigranţilor au avut un impact benign asupra evoluţiei economiei moldoveneşti până acum. Pe parcursul ultimilor ani transferurile private au constituit unul din motorii principali ai creşterii economice din Moldova. Influenţa pozitivă asupra sistemului economic s-a făcut văzută atât prin sporirea veniturilor gospodăriilor casnice, cât şi prin majorarea veniturilor în buget public de pe urma taxării indirecte a mărfurilor importate. Tot remiterile, au contribuit la ridicarea unei părţi a populaţiei din sărăcie, în special în perioada anilor 2000-2004. Susţinând veniturile disponibile ale gospodăriilor casnice, remiterile au alimentat puternic consumul privat pentru mărfuri si servicii”.

În acelaşi timp Oleg Reidman, consilier prezidenţial pe probleme economice, susţine că remitenţele ar avea doar o atribuţie tangenţială la formarea PIB-ului, iar creşterea lui din ultimii ani a avut loc fără aceşti bani. "Banii respectivi se duc la procurarea inventarului, a mărfurilor necesare pentru consumul personal, care este urmat de achitarea impozitelor de către vânzători, impozitele reprezentând un component al PIB-ului", a explicat Reidman.

Potrivit unui sondaj realizat de BERD, moldovenii utilizează 81% din remitenţe pentru consumul curent. Acelaşi studiu arată că, în 2007, în Moldova de remitenţe au beneficiat 21% din populaţia adultă sau 580 mii persoane. Majoritatea remitenţelor provin din Rusia (41%), Italia (33%), Europa de Vest (14%). În medie, un beneficiar de remitenţe din Moldova a primit bani de peste hotare de şase ori pe an.

Autor: ECOnomist
Sursa: www.unimedia.md