Molima financiara in Europa

adăugat 07 octombrie 2008, 08:16, la Economie

Criza americana s-a raspandit peste Ocean ducand la scaderea accentuata a burselor europene * Germania, Danemarca, Grecia si Irlanda au anuntat garantarea tuturor depozitelor

Criza financiara din Statele Unite ale Americii s-a raspandit ca o molima asupra economiei mondiale, lovind tot mai tare zona euro. Bursele sunt printre cele mai afectate de aceasta criza, reactionand si la factorii politici. Cei patru membri europeni ai G8 - Franta, Germania, Marea Britanie si Italia - s-au angajat solemn sa sustina institutiile financiare europene aflate in dificultate, potrivit presedintelui francez Nicolas Sarkozy. In asteptarea confirmarii ajutorului, bursele europene nu fac decat sa coboare.

Bursa londoneza a deschis pe minus, cu 1,73%, cea de la Frankfurt la fel, coborand cu 3,29%, Parisul - minus 4,67%, Madridul - minus 4,1 procente, bursa elvetiana - minus 3,67%, iar cea din Milano - minus 3,27%. Cea mai mare cadere a fost inregistrata de bursa din Viena, care a scazut in deschidere cu 8,4%. Nici bursa de la Bucuresti nu a dus-o mai bine, sedinta de ieri incheindu-se cu o scadere de 5,38%. Printre cele mai afectate de scaderi sunt actiunile principalelor banci europene. Astfel, actiunile UniCredit au scazut cu 14% la bursa, dupa ce banca a anuntat ca intentioneaza sa-si majoreze capitalul cu 6,6 miliarde euro, in contextul turbulentelor fara precedent de pe pietele internationale.

Banca germana Hypo Real Estate (HRE) va primi finantare de 50 miliarde euro de la banca centrala a Germaniei si un consortiu de institutii financiare, iar Guvernul de la Berlin va garanta depozitele constituite la bancile locale, in valoare de 500 miliarde euro. Suma acordata depaseste cu 15 miliarde euro planul initial de salvare a HRE, care presupunea o linie de credit de 35 miliarde euro, garantata guvernamental. In prealabil, Guvernul a anuntat ca va garanta depozitele private constituite la bancile locale, pentru a creste nivelul increderii clientilor si investitorilor in sistemul bancar. "Transmitem celor care vor sa economiseasca bani ca depozitele lor sunt garantate", a declarat cancelarul german, Angela Merkel. Ministerul Finantelor de la Berlin a precizat ca valoarea depozitelor garantate este de 500 miliarde euro. Aceasta masura in particular a surprins piata si analistii, deoarece Germania a criticat, neoficial, o masura similara luata de Irlanda saptamana trecuta.

Nici Danemarca nu o duce prea bine cu aceasta criza. Guvernul danez a decis garantarea tuturor depozitelor bancare constituite de persoanele private, urmand exemplul Irlandei, Greciei si Germaniei. In schimbul garantiei guvernamentale, bancile daneze au fost de acord sa injecteze lichiditati de pana la 35 miliarde coroane daneze (4,37 miliarde euro), in urmatorii doi ani, intr-un fond care ar urma sa vina in ajutorul institutiilor in dificultate. Fondul este echivalent cu doua procente din Produsul Intern Brut al Danemarcei, iar acordul convenit cu bancile poate fi prelungit la nevoie. Pana acum criza financiara a afectat doar micile banci din Danemarca, obligand unele dintre ele sa fuzioneze. Doar o singura banca de talie medie, Roskilde Bank, a fost victima crizei sectorului imobiliar. In sprijinul ajutorului oferit de Banca centrala, Roskilde Bank a fost dezmembrata, iar filialele sale au fost preluate de alte institutii financiare din Danemarca.

Paribas preia Fortis

BNP Paribas, cea mai mare banca franceza listata la bursa, va prelua activele si operatiunile grupului financiar Fortis din Belgia si Luxemburg, intr-o tranzactie de 14,5 miliarde euro, pentru a-si majora cota de piata in Europa. Astfel, BNP Paribas va plati noua miliarde euro pentru operatiunile din sectorul bancar ale Fortis, achizitie finantata printr-o emisiune de 132,6 milioane de actiuni noi ale bancii franceze. Totodata, BNP Paribas va cumpara compania de asigurari Fortis Insurance Belgium pentru 5,5 miliarde euro, achitati in numerar. (Florin BARBUTA)

Cresc dobanzile

Rata dobanzii la creditele acordate in euro pe piata interbancara europeana, cu scadenta la trei luni, a crescut ieri la 5,345%, cel mai ridicat nivel de la sfarsitul anului 1994, din cauza temerilor si neincrederii generate de criza financiara internationala. Dobanzile la creditele interbancare au crescut in ultimele saptamani, din cauza intensificarii temerilor legate de situatia sectorului bancar mondial.

UE planuieste sprijin pentru sectorul bancar

Ministrii de Finante ai zonei euro s-au intalnit ieri la Luxemburg, pentru a dezbate modalitatile de evitare a agravarii crizei financiare ce s-a propagat in ultimele zile din SUA in Europa.

Conform unor surse apropiate guvernului de la Roma, liderii UE urmeaza sa definitiveze o declaratie de sustinere a pietelor financiare.

Documentul ar putea relua elemente ale declaratiei emise la finalul mini-summitului european de sambata, de la Paris, la care au fost prezenti Nicolas Sarkozy, Angela Merkel, Silvio Berlusconi, Gordon Brown, Jose Manuel Durao Barroso, presedintele Bancii Centrale Europene Jean-Claude Trichet si cel al Eurogroup, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. Ideea unui fond comun european pentru salvarea sectorului bancar, similar planului administratiei de la Washington aprobat recent de Congresul SUA, a fost readus in discutie ieri de ministrii de Finante din zona Euro, desi aceasta solutie nu a fost pana acum agreata. Autoritatile germane au anuntat tot ieri ca au in vedere un Plan B pentru intregul sistem bancar, dupa ce au ajuns la un punct de vedere comun asupra faptului ca aplicarea unei solutii de la caz la caz in criza financiara ar putea sa fie insuficienta, informeaza Reuters. Cancelarul german, Angela Merkel, a subliniat ca guvernul nu va permite ca problemele cu care se confrunta creditorul Hypo Real Estate sa se extinda in sistemul bancar al celei mai puternice economii din UE, noteaza Reuters. (Mihai ISAC)

Axa banilor anti-SUA

Presedintele venezuelean Hugo Chavez a anuntat ca tara sa va pune la punct "un nou sistem financiar", fondat pe o alianta economica si politica cu Iranul, Rusia si China, partenerii sai strategici, relateaza Reuters.

"Am studiat acest lucru cu o rabdare de ceasornicar", a afirmat Chavez. El a invocat elaborarea unui nou sistem financiar in Venezuela pentru a face fata turbulentelor de pe pietele internationale. Chavez a subliniat ca acest lucru se va face cu ajutorul sfaturilor "tatalui sau politic", liderul cubanez Fidel Castro. Ministrul Afacerilor Externe al Venezuelei, Nicolas Maduro, s-a aflat duminica in Republica Islamica Iran, unde a participat la crearea unei banci iraniano-venezuelene, care-si va coordona operatiunile cu cele pe care statul latino-american le desfasoara cu autoritatile chineze si in curand cu cele ruse. Iranul, Rusia si China sunt "aliati strategici" ai guvernului de la Caracas, care nu renunta la politica intransigenta fata de Washinton. Consolidarea axei strategice ruso-venezuelene este o ambitie mai veche a presedintelui Hugo Chavez, care recent a propus Federatiei Ruse intensificarea colaborarii in domeniul militar si al energiei nucleare. Venezuela si Federatia Rusa au mai infiintat in luna septembrie o companie mixta petroliera care va investi "zeci de miliarde de dolari" pentru a dezvolta zacamintele din America Latina. Totodata, Caracasul este unul dintre cei mai mari importatori de sisteme moderne de armament rusesc, contractele depasind suma totala de sapte miliarde de dolari. (Mihai ISAC)

Autor: Ziua.ro
Sursa: www.ziua.ro