Comisia de la Veneția a răspuns Curții Constituționale a R. Moldova la interpelarea făcută în privința modalității de alegere a președintelui R. Moldova. În documentău său final, instituția europeană consideră că este de competența Curții Constituționale să facă interpretarea finală a Constituției, însă, cea mai bună soluție ar fi modificarea Constituției R. Moldova. 

La 19 aprilie 2011, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a solicitat Comisiei de la Veneţia să dea un scurt amicus curiae formulând trei întrebări: Ar putea fi dizolvat Parlamentul în mod repetat, din cauza aceluiași motiv și anume nealegerii preşedintelui? Trebuie să fie aplicată în mod repetat procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, după alegerile anticipate ale noului Parlament, dizolvat din cauza imposibilităţii de alegere a şefului statului? Poate adopta Parlamentul, prin lege organică, un mecanism care ar instituţionaliza o procedură aptă să asigure alegerea şefului statului şi să nu admită dizolvarea repetată a Parlamentului?

În ceea ce privește prima întrebare, potrivit Comisiei de la Veneția, Constituţia nu doar că permite, ba chiar impune dizolvarea Parlamentul în mod repetat, dacă acesta se află în imposibilitatea de a alege noul preşedinte al ţării. În teorie, Parlamentul ar putea fi dizolvat pentru acelaşi motiv de un număr nedefinit de ori.

Întrebările a doua și a treia fiind interdependente au fost interpretate împreună. Comisia de la Veneţia consideră că, pentru a facilita alegerea preşedintelui, unele ajustări suplimentare procedurale legate de diferitele etape ale procedurii de alegere a preşedintelui ar putea fi clarificate printr-o lege organică, cum ar fi: termene relevante, sau posibilitatea desfășurării a mai mult de două tururi de scrutin, sau mai multor alegeri repetate, etc. Totuși, în opinia Comisiei de la Veneţia, majoritatea necesară pentru alegerea preşedintelui este o problemă de substanţă, un criteriu fundamental pentru validitatea alegerilor. Un criteriu în mod explicit prevăzut de Constituţie şi de Legea organică, acesta fiind unul din principiile constituţionale care trebuiesc respectate, de asemenea, în cazul unor noi alegri organizate după dizolvarea Parlamentului care nu a reușit să aleagă Preşedintele.

Comisia de la Veneția atenționează că în ierarhia normelor, legi organice se află în inferioritate de Constituţie şi n-o pot contrazice. Prin urmare, o lege organică nu trebuie să permită posibilitatea de alegere a preşedintelui cu alt număr de voturi decât trei cincimi. Modul cel mai potrivit de a schimba majoritatea necesară pentru alegerea preşedintelui este printr-un amendament constituţional, adoptat în conformitate cu procedura prevăzută de însăși Constituţia. Spre deosebire de constituţiile altor țări care prevăd mecanisme similare pentru alegerea preşedintelui, Constituţia Republicii Moldova nu conţine nici o reglementare care ar putea să întrerupă cercul vicios al organizării alegerilor și dizolvărilor Parlamentului dacă acesta nu este în stare să aleagă Președintele. Totodată, Comisia de la Veneția consideră modelul Greciei ca cel mai reușit pentru Republica Moldova. În această țară în cazul unei imposibilități de alegere a președintelui cu o majoritate calificată (două treimi şi apoi de trei cincimi), numărul de voturi cu care poate fi ales șeful statului este redus progresiv, până la o majoritate simplă a candidaţilor înscrişi în ziua votării.

Comisia de la Veneţia consideră că doar instanţa constituţională naţională are autoritatea de a oferi o interpretare finală a Constituţiei. Prin urmare, este de competenţa Curţii Constituţionale a Republicii Moldova să decidă dacă, în condiţiile actuale, este justificată abaterea de la o interpretare textuală a articolului 78 din Constituţie şi scoaterea în evidență a contextului constituţional general, care să permită printr-o lege organică să reglementeze problema majorităţii pentru alegerea preşedintelui, după dizolvarea Parlamentului aflat în imposibilitate de alegere a șefului statului. Totuși, mai bună soluţie juridică ar fi modificarea Constituţiei, după cum a fost sugerat mai sus.

Vedeți AICI răspunsul Comisiei de la Veneția