Valoarea veniturilor declarate de membrii cabinetului se ridică la 11,3 milioane de lei
Premierul a avut un venit de aproape două ori mai mare decât toţi miniştrii luaţi împreună
Guvernul Filat are doi milionari, cinci membri ai cabinetului au declarat venituri de 200-600 mii lei, opt miniştri au avut venituri de 100-200 mii lei, iar alţii patru sub 100 de mii. Trei miniştri au declarat venituri de 19-22 mii lei sau 2000 pe lună, sub salariul mediu pe economie, care a atins în anul trecut o medie de 2747,6 lei. Unii din miniştri, se pare, nu şi-au menţionat toate veniturile, ori au omis proprietăţi, iar doi dintre membrii cabinetului de miniştri nu şi-au făcut publice declaraţiile pe venit. Potrivit legislaţiei în vigoare, demnitarii sunt obligaţi să-şi actualizeze declaraţia până la 30 ianuarie.
Vlad şi Sanda Filat au avut venituri de peste 7 milioane de lei în 2009
Premierul Vlad Filat şi soţia sa, Sanda, au declarat pentru anul 2009 venituri în sumă de 7 211 282,69 lei, potrivit declaraţiei prim-ministrului plasată pe site-ul Guvernului.
Sursele de venit ale lui Filat au fost salariul încasat ca deputat (193 282, 69 de lei), activitatea pedagogică (2000 lei), dar mai ales venitul obţinut din valori mobiliare, imobiliare şi cote de participare în capitalul agenţilor economici 7 016 000 lei. În declaraţia, semnată la 29 ianuarie 2010, nu se menţionează dacă a fost luat în considerare şi salariul de prim-ministru. Vlad Filat a fost numit în funcţia de prim-ministru prin decret prezidenţial la 25 septembrie 2009. Deşi, în lunile următoare, nu şi-a depus mandatul de deputat şi a participat la şedinţele Parlamentului, el a declarat că nu şi-a ridicat salariul pentru această activitate.
Soţii Filat au în proprietate o casă de locuit în municipiul Chişinău cu o suprafaţă de 376,3 metri pătraţi, evaluată la 4 622 146 lei, de asemenea trei autoturisme (BMW 760 din 2005, TOYOTA RAV4 din 2001 şi NIVA VAZ 2121).
Premierul mai declară că deţine valori mobiliare în CS Kapital Invest Company S.A. cu sediul în Iaşi, România, evaluate la 11 506 240 de lei.
În 2007, deputatul Vlad Filat a declarat o valoare a proprietăţilor de 334 000 lei, aceeaşi casă de locuit cu o suprafaţă de 376,3 metri pătraţi, costul căreia ulterior a fost reevaluat conform preţului de piaţă, şi valori mobiliare în societatea comercială CS Kapital Invest a căror fondator este de 23 647 000 lei.
Predecesorii actualului premier „săraci” în comparaţie cu acesta
În comparaţie cu familia actualului prim-ministru, predecesorii săi pot fi consideraţi „săraci”.
Soţii Grecianîi au declarat pentru anul 2009 un venit de 379 777,92 lei. Sursele de venit au fost salariul încasat ca premier şi deputat de 168 983,83 lei plus salariul soţului de 120 352,94 lei, precum şi venitul obţinut din pensie (84 441, 15 lei) şi o alocaţie nominală de 6000 de lei.
Zinaida Grecianîi a exercitat funcţia de prim-ministru până la sfârşitul lunii august 2009, când şi-a dat demisia, iar ulterior a fost aleasă deputat pe lista PCRM.
În 2007, prim-vicepremierul Zinaida Grecianîi declara o valoare a proprietăţilor pe care le deţinea de 1 232 000 lei. Familia sa avea în proprietate la acel moment o casă de locuit cu o suprafaţă de 285 metri pătraţi în capitală, un lot de pământ cu o suprafaţă de 0,108 hectare în Chişinău şi un autoturism Audi 80. În declaraţia depusă de viitorul prim-ministru se menţiona că aceasta nu deţine valori mobiliare în societăţi comerciale.
Premierul Vasile Tarlev a declarat pentru anul 2007 proprietăţi estimate la 166 000 lei, ce includeau o casă de locuit cu o suprafaţă de 521 metri pătraţi la Chişinău, vilă de 106 metri pătraţi la Hruşova, Criuleni, un lot de pământ cu o suprafaţă de 1080 metri pătraţi în Chişinău şi alt lot de pământ cu o suprafaţă de 1200 metri pătraţi în Hruşova, Criuleni.
Până în 2002 funcţionarii publici nu-şi declarau veniturile
Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici a fost adoptată în iulie 2002.
După această dată preşedintele ţării, deputaţi, membrii Guvernului, preşedintele Curţii Constituţionale, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General, preşedintele Curţii de Conturi, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, primarii din oraşe, sate (comune) şi preşedinţii consiliilor raionale sunt obligaţi să publice în presă declaraţiile pe venit.
Dar abia peste câţiva au început să fie făcute publice aceste declaraţii. Pentru prima dată în 2010 au fost publicate date privind veniturile, cât şi proprietăţile.
Putem doar presupune care au fost veniturile şi averile şefilor de stat şi premierilor de până la 2002. S-a vorbit prin culoare despre afaceri pe care le deţine ex-premierul Andrei Sangheli, care nu a fost niciodată probate. La sfârşitul săptămânii trecute fostul premier în anii 1992-1997, actualmente directorul Corporaţiei moldo-româno-britanice MoldIteraElectric a prezentat prim-ministrului Vlad Filat proiectul construcţiei unei centrale electrice la Burlăceni, Cahul. Până în prezent, au fost achiziţionate 44 ha de teren, pe care va fi amplasată centrala, iar proiectul a fost trimis la expertiză în Europa.
Probabil unul dintre cei mai bogaţi premieri moldoveni a fost Ion Sturza. Înainte de a fi desemnat în 1999 în funcţia de prim-ministru, Sturza a fost director şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii Incon, care al acea oră era unul dintre principalele grupuri financiar-industriale din Moldova. El a deţinut pachete de acţiuni în Fincombank, în industria textilă, distribuţia de gaze, comerţul cu amănuntul. În prezent averea lui Ion Sturza este evaluată oficial la peste 100 milioane de euro.
Top-5 cei mai bogaţi miniştri din cabinetul Filat
1 Victor Bodiu, ministru de stat – 1 256 524.43 lei
Sursele de venit a fost în fond salariul încasat ca director al companiei Raiffeisen Leasing Moldova.
2. Valeriu Lazăr, ministrul Economiei şi Comerţului – 588 895 lei
Sursele de venit au fost salariul încasat ca director al companiei de consultanţă Business Inteligent Service şi ministru ale Economiei (186 564,10 lei) şi din valorile mobiliare pe care le deţine în societăţi (402 330.90 lei).
3. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe – 448 657,66 lei
Duca a avut mai multe surse de venit, inclusiv din activităţile de bază (100 912,14 lei), activitatea pedagogică (106 447,02 lei) activitatea ştiinţifică (163 612,5 lei), depuneri (43 166 lei) şi indemnizaţii (34 500 lei).
4. Valeriu Cosarciuc, ministrul Agriculturii – 343 759,58 lei
Principala sursă de venit a fost salariul din activitatea de bază (deputat în Parlament, apoi din septembrie ministru) – 313 306,58 lei, după care urmează venitul din depuneri (30 000 lei) şi valori mobiliare (453 lei).
5. Vladimir Hotineanu, ministrul sănătăţii - 234 299,14 lei
Sursele de venit au fost activitatea pedagogică (158 550,55 lei), activitatea de bază (72 664,07 lei) şi indemnizaţii (3084,52 lei).
Semne de întrebare
Declaraţiile pe venit şi proprietate a viceprim-ministrului Ion Negrei şi başcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal, nu au fost afişate pe site-ul Guvernului. Potrivit art. 14 al Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, persoana care nu au prezentat declaraţia în termenele stabilite, fără motive întemeiate poartă răspundere disciplinară sau contravenţională. Deşi în ultimii ani mai mulţi demnitari nu şi-a prezentat declaraţiile, nimeni nu a fost tras la răspundere.
Pe de altă parte, unii trei miniştri au declarat venituri de circa 2000 de lei pe lună, ceea subminează credibilitatea acestor declaraţii. Va fi efectuată o verificare a acestor declaraţii pentru a vedea în ce măsură corespund ele cu realitatea? Care este certitudinea că miniştrii şi-au declarat toate proprietăţile ?