Discursul Domnului Mihai GHIMPU, Preşedintele interimar, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, în plenul Parlamentului României, susținut la 27 aprilie 2010.

Stimate Domnule Preşedinte al Senatului,

Stimată  Doamnă Preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Doamnelor şi domnilor ambasadori,

Onorată  asistenţă,  

Este un privilegiu şi o onoare deosebită pentru mine, dar este şi simbolic pentru Republica Moldova să fim astăzi, 27 aprilie 2010, aici împreună cu Dumneavoastră în Parlamentul României. Anume pe 27 aprilie 1990, acum 20 de ani, tricolorul a devenit drapel de stat al Republicii Moldova şi, pentru prima dată după o perioadă mult aşteptată, a fost arborat         pe clădirea Parlamentului, fiind readuse acasă culorile naţionale: roşu, galben şi albastru. Acest eveniment istoric, alături de revenirea la limba română şi grafia latină, declararea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, adoptarea imnului şi a stemei de stat au reprezentat momente de glorie ale Renaşterii Noastre Naţionale. Sute de mii de oameni veniţi la Marile Adunări Naţionale, generaţii întregi au luptat pentru idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului nostru în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale. Să ne amintim numai de o parte din personalităţile acelor vremuri care, din păcate, nu mai sunt astăzi printre noi: Ion Vatamanu, Lidia Istrati, Ion şi Doina Aldea – Teodorovici, Nicolae Costin, Gheorghe Ghimpu, Grigore Vieru, Alexandru Usatiuc, Mihai Dolgan, Ion Dumeniuc ş.a. Lor şi tuturor celor ca ei le datorăm libertatea noastră şi viitorul european al Republicii Moldova ;i faptul c[ eu mă aflu astăzi în fața dvs.

Doamnelor şi domnilor,

Este un moment cu adevărat istoric al relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, când după o pauză de aproape  20 de ani, un Preşedinte al Republicii Moldova ţine un discurs în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României.   

Misiunea şi datoria noastră, a clasei politice, o vedem astăzi în revenirea la adevărurile fundamentale, proclamate solemn în Declaraţia de Independenţă de la 27 august 1991, adevăruri care ne definesc ca neam şi trasează clar drumul nostru spre viitor. Suntem, aşadar, datori să asigurăm independenţa reală a Republicii Moldova. Pe plan intern, asigurarea independenţei reale înseamnă exercitarea suveranităţii asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova, consolidarea instituţională a tuturor puterilor statului, dezvoltarea democraţiei şi a statului de drept, promovarea adevărului despre identitatea noastră naţională şi eliminarea consecinţelor deznaţionalizării. Pe plan extern, înseamnă integrarea în spaţiul european şi dobândirea garanţiilor internaţionale de securitate pentru Republica Moldova. 

Onorată asistenţă, 

Actuala vizită  la Bucureşti vine să accentueze evoluţia pozitiva a relaţiilor bilaterale, precum şi necesitatea unui parteneriat strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, astăzi fiind deja semnată Declaraţia comună în acest sens. Atmosfera caldă şi caracterul constructiv al discuţiilor pe care le-am avut pe parcursul zilei cu Preşedintele României, Traian Băsescu, cu Preşedintele Senatului, Mircea Geoană şi Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, îmi permit să-mi exprim certitudinea că realizarea celor convenite în cadrul întrevederilor va contribui la consolidarea relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova şi România, va impulsiona şi va îmbogăţi dialogul politic şi colaborarea noastră în toate domeniile.

Trebuie să recunoaştem că relaţiile dintre Republica Moldova şi România nu întotdeauna au fost corespunzătoare statutului declarat al lor. Acestea au trecut prin mai multe etape: de la „podul de flori” până la răceală şi indiferenţă. Îmi exprim regretul şi condamn acţiunile antiromâneşti la care s-a dedat guvernarea comunistă. Am convingerea că acestea nu se vor mai repeta niciodată. 

Doamnelor şi domnilor,

Ca urmare a alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009, astăzi Republica Moldova este guvernată de Alianţa pentru Integrare Europeană, pe care am onoarea să o reprezint aici în faţa Dumneavoastră, împreună cu un corp reprezentativ de miniştri ai Guvernului Republicii Moldova. Astăzi cu toţii suntem martorii unei relaţii fireşti şi ai unei colaborări strânse cu România. Restabilirea relaţiilor cu România a reprezentat unul din obiectivele Alianţei pentru Integrare Europeană încă de la înfiinţarea sa. În mai puţin de jumătate de an de la preluarea puterii relaţiile dintre Republica Moldova şi România nu doar au intrat în normalitate, ci au cunoscut şi un dinamism pozitiv puternic de ambele părţi: a fost abolit regimul de vize pentru cetăţenii români, la iniţiativa Consiliului raional Ungheni a fost scoasă sârma ghimpată de  la Prut. Primul decret semnat de mine în calitate de preşedinte a fost cel de abolire a regimului de vize pentru cetăţenii României.

Am certitudinea că Republica Moldova şi România sunt în stare să construiască  şi să dezvolte un parteneriat strategic de lungă  durată, bazat pe principii şi valori europene, ce va permite fructificarea avantajelor pe care această relaţie specială o comportă pentru cele două state. Întâlnirile şi dialogul permanent dintre conducerea Republicii Moldova şi a României, la nivel parlamentar şi guvernamental, între ministere şi departamente, între reprezentanţii administraţiei publice locale  fac dovada faptului că am reuşit să stabilim o gamă largă de relaţii pe diverse paliere. Acestea s-au concretizat prin semnarea mai multor documente de colaborare între instituţiile respective şi identificarea unor proiecte comune de colaborare. Sper că acest proces benefic va favoriza consolidarea unei baze juridice temeinice pentru cooperarea dintre statele noastre în toate domeniile de interes reciproc.

Rezultatele vizitelor la nivel înalt întreprinse în ultima perioadă sunt încurajatoare, fiind convenite, în acest sens, un şir de acţiuni concrete pentru aprofundarea colaborării în domeniile prioritare. Urmare a vizitei la Chişinău a Preşedintelui Traian Băsescu, din ianuarie anul curent, a fost elaborat un program de acţiuni pentru realizarea obiectivelor comune. Printre rezultatele practice şi concrete ale colaborării noastre şi cu un impact direct asupra cetăţenilor aş dori să menţionez următoarele:  
După 66 de ani, în care a fost imposibilă circulaţia pe podul care leagă malurile Prutului între localităţile Rădăuţi şi Lipcani, pe 15 februarie 2010 a fost deschis punctul de trecere a frontierei Lipcani-Rădăuţi, ceea ce facilitează dezvoltarea relaţiilor economice între Republica Moldova şi România, dar în primul rând deschide calea ca să se întâlnească fraţii, rudele, prietenii. În acelaşi timp, în cadrul întrevederii cu dl Traian Băsescu am menţionat importanţa examinării posibilităţii de reconstrucţie a celorlalte poduri amplasate peste râul Prut.

Un alt succes este Acordul privind micul trafic de frontieră. În urma aplicării acestuia, 1,2 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova vor călători în baza unui permis gratuit, eliberat pe o perioadă de la 2 la 5 ani, primele permise fiind deja înmânate în ultima zi a lunii martie la Chişinău. Eficienţa acestui acord ar fi şi  mai mare dacă ar fi reconstruite, aşa cum spuneam mai sus, şi celelalte poduri peste Prut.

În acelaşi timp, au fost deschise birourile teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie la Iaşi, Timişoara, Galaţi, Suceava şi Cluj – Napoca. În acest fel cetăţenii Republicii Moldova pot depune mai uşor dosarele pentru redobândirea cetăţeniei române. Vă mulţumim pentru acest lucru, solicităm totuşi să fie respectat termenul de 5 luni şi să fie soluţionate cât mai curând toate dosarele acumulate anterior anului 2009. (De asemenea, aş ruga să verificaţi informaţia dacă au fost modificate din nou condiţiile de acordare a cetăţeniei prin excluderea din lege a sintagmei „de îndată”, ceea ce ar putea conduce la nerespectarea termenului de 5 luni.)  

Doamnelor şi domnilor,

Am convenit cu preşedintele României asupra unor măsuri de relansare a relaţiilor comerciale şi economice, pornind de la ideea că doar prin crearea unor condiţii prielnice în sfera comerţului şi a unui climat favorabil pentru mediul de afaceri atât în Republica Moldova, cât şi în România, vom reuşi să dăm un nou impuls relaţiilor noastre de parteneriat strategic. Astăzi, stadiul relaţiilor economice dintre Republica Moldova şi România nu reflectă încă pe deplin nici potenţialul economic şi nici interesele nemijlocite ale celor două state. În comerţul exterior al Republicii Moldova, România se situează pe locul II între partenerii cu care statul nostru întreţine relaţii comerciale. Este nevoie de un efort mai mare de promovare reciprocă a oportunităţilor de afaceri, dar şi de o mai mare implicare a instituţiilor guvernamentale, a mediului privat de afaceri, în identificarea nişelor de oportunitate pentru produsele, serviciile, care pot rezulta din proiectele comune. 

Îmi exprim încrederea că întâlnirile intense demarate la diverse nivele şi deschiderea cu eforturi comune a unei Camere de Comerţ Republica Moldova-România vor influenţa pozitiv colaborarea economică dintre statele noastre prin atragerea investitorilor români, crearea întreprinderilor mixte, cooperarea de producţie în cele mai diverse domenii, aprofundarea cooperării în domeniile energeticii şi al transporturilor, realizarea proiectelor transfrontaliere. Consider importantă şi revigorarea activităţilor în cadrul euroregiunilor Dunărea de Jos, Prutul de Sus şi Siret-Prut-Nistru şi pledez pentru extinderea accesului Republicii Moldova la fondurile şi instrumentele europene.

Ţin să vă aduc la cunoştinţă faptul că numai astăzi au fost semnate 5 acorduri interministeriale în domeniile: educaţiei, securităţii sociale, agriculturii, mediului. 

Doamnelor şi domnilor,

Republica Moldova apreciază  ajutorul constant primit din partea României. Am în vedere nu doar numărul impunător de elevi şi studenţi moldoveni bursieri ai statului român. Aici aş dori să mă refer la acordarea de către România Republicii Moldova a ajutorului financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro pentru infrastructura de transport şi pentru unităţile de învăţământ, pe o perioadă de 4 ani, începând cu anul curent. De asemenea, este cunoscut faptul că Republica Moldova a fost desemnată drept prioritate pentru un sprijin în valoare de 2 milioane Euro în cadrul programului Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare, administrat de Ministerul Afacerilor Externe al României. Pentru toate acestea ţin să adresez încă o dată sincere mulţumiri autorităţilor române, precum si tuturor românilor. 

Distinşi colegi,

Intensificarea şi aprofundarea relaţiilor interparlamentare reprezintă un element de bază al arhitecturii generale a relaţiilor noastre. Parlamentele ambelor state, prin intermediul schimbului de vizite şi de experienţă la nivelul conducerii legislativelor, comisiilor de profil şi al grupurilor de prietenie pot contribui la stabilirea unor mecanisme eficiente de lucru, mai cu seamă în planul integrării europene a Republicii Moldova. Începând din 2003 până la 1 ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, Dumneavoastră aţi reuşit performanţa  extraordinară de a adopta 4000 de legi - câte o mie de legi pe an, necesare procesului de armonizare legislativă cu Uniunea Europeană. Vă felicit pentru această lucrare titanică în numele unui obiectiv strategic de importanţă istorică pentru România şi Vă rog să sprijiniţi Parlamentul Republicii Moldova, care doreşte să urmeze aceeaşi cale.    
În calitatea mea de Preşedinte al Parlamentului, consider important faptul că a fost semnat Acordul de Colaborare între Parlamentele Republicii Moldova şi României. Sunt convins că acesta va contribui la intensificarea schimburilor de experienţă, la reluarea activităţii Comitetului de Cooperare Parlamentară Republica Moldova – România.

Cu această ocazie,  vreau să va îndemn, stimaţi colegi parlamentari, să vizitaţi cât mai des Republica Moldova, pentru a cunoaşte realităţile noastre la faţa locului.

Doamnelor şi domnilor,

Obiectivul strategic al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană. Regăsirea Republicii Moldova, alături de România şi cu ajutorul României, în frontierele Uniunii Europene, în termene de timp mediu, credem că este un deziderat pe deplin realizabil, capabil să prezerve viitorul nostru comun şi să relanseze geniul şi energiile vitale ale întregului popor român.     

În acest sens, avem susţinerea tuturor cetăţenilor noştri, care îşi văd viitorul doar în cadrul Uniunii Europene. Alianţa pentru Integrare Europeană s-a angajat într-un proces larg de reforme, ceea ce va permite atingerea convergenţei depline cu standardele Uniunii Europene. Sperăm că eforturile noastre de apropiere de UE vor fi apreciate şi vor genera acţiuni corespunzătoare de răspuns din partea blocului comunitar. Astfel, am iniţiat o serie de acţiuni pe plan intern şi extern ce ţin de liberalizarea regimului de vize cu UE şi contăm pe înţelegere şi progrese în acest domeniu atât din partea Comisiei Europene, cât şi a ţărilor membre ale UE. Mizăm pe obţinerea unei perspective clare de aderare la UE. Sprijinul actual din partea UE reprezintă o recunoaştere a vocaţiei europene a Republicii Moldova. 

Considerăm că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea fi abordată şi tratată de către Comisia Europeană şi Parlamentul European drept un caz special, cu titlu de excepţie, în condiţiile situaţiei geostrategice nou creată în regiune.   

Pledăm pentru promovarea şi consolidarea parteneriatului strategic, pentru valorificarea caracterului special al relaţiilor politice, economice, culturale şi interumane dintre Republica Moldova şi România, inclusiv vizând procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Din aceste considerente, atât sprijinul politic din partea României, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, cât şi asistenţa în realizarea pe plan intern a condiţiilor tehnice înaintate de Comisia Europeană, preluarea aquis-ului comunitar tradus în limba română, a expertizei în diverse domenii sunt de utilitate maximă pentru Republica Moldova, inclusiv în cadrul negocierilor privind Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.  
Onorată asistenţă,  

Sperăm că UE va contribui de o manieră decisivă la soluţionarea conflictului transnistrean. Considerăm că tergiversarea sub diverse pretexte inventate a procesului de soluţionare a conflictului transnistrean are implicaţii negative pentru pacea şi securitatea regională. Conflictul transnistrean îşi are particularităţile sale, care îl individualizează în acest spaţiu. Din aceste considerente, respingem sugestiile cu referinţe la unele precedente şi la un eventual transfer de soluţii de la un conflict la altul.  

Retragerea necondiţionată  a trupelor militare ruse şi a muniţiilor stocate în stânga Nistrului, democratizarea şi demilitarizarea regiunii constituie premise indispensabile pentru identificarea unei soluţii viabile a problemei transnistrene, în baza respectului pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Pledăm pentru reluarea necondiţionată a negocierilor oficiale în formatul 5+2, singurul format internaţional recunoscut pentru adoptarea soluţiei finale a conflictului.  

Vom insista în continuare pentru transformarea actualei misiuni de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional şi implementarea în deplină măsură a deciziilor Summit-ului OSCE de la Istanbul. 

Desfăşurarea acţiunilor politico-diplomatice la toate nivelurile vor fi orientate spre atribuirea de noi valenţe dialogului bilateral  cu ţările-membre ale Uniunii Europene.

În programul său, Alianţa pentru Integrare Europeană şi-a asumat angajamentul de a reaşeza relaţiile cu vecinii din Est – Ucraina şi Federaţia Rusă - pe fundamentul normalităţii şi pragmatismului, al respectului reciproc şi neamestecului în treburile interne. Consider că Federaţia Rusă şi Ucraina pot câştiga un partener de nădejde sprijinind Republica Moldova la soluţionarea conflictului transnistrean.  
Relaţiile Republicii Moldova cu SUA se înscriu între priorităţile politicii externe a statului nostru şi au cunoscut o revigorare în ultimul timp. Republica Moldova şi Statele Unite s-au angajat să promoveze un parteneriat dinamic în cadrul Acordului de finanţare deplină din fondurile Corporaţiei Provocările Mileniului (Compact), în valoare de 262 milioane dolari SUA, pentru realizarea a două importante proiecte - Tranziţia la o agricultură performantă şi Reabilitarea reţelei de drumuri.

Doamnelor şi domnilor,

Epoca podurilor de flori a trecut. Lumea de lângă noi, şi mă refer mai ales la lumea de la Vest de Prut, a evoluat enorm în planul tehnologiilor informaţionale şi al comunicaţiilor, al mijloacelor de informare în masă şi al platformelor de comunicare.  

Propun să creăm împreună – România şi Republica Moldova – un spaţiu informaţional unic, un spaţiu cultural unic în care valorile să circule nestingherit, platforme comune de dezbatere publică, în aşa fel ca cetăţenii noştri să fie conectaţi la realităţile, evenimentele, trăirile, interesele cetăţenilor României şi invers. Ca să nu mai spun că există importante comunităţi de cetăţeni ai Republicii Moldova la Iaşi, Bucureşti, Braşov, Cluj, Timişoara etc., ale căror energii pot fi asimilate acestui amplu proces de comunicare şi de dezbatere inter-românească.  
Din perspectiva acestui obiectiv, TVR1, pentru care lucrăm acum că să-i creăm condiţii de a fi difuzată, în scurt timp, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, dar şi TVR Cultural, Radio România Actualităţi ar trebui să înfiinţeze neapărat extensii în Republica Moldova, să deschidă redacţii şi studiouri. Dacă reuşim să realizăm acest obiectiv, va fi un pas enorm înainte.   

În aceeaşi ordine de idei, contăm pe susţinerea includerii postului de televiziune Moldova 1 în pachetul unor companii de cablu din România.  
Stimaţi parlamentari, 

Ar fi incorect din partea mea dacă nu V-aş transmite dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova: din 2011 România va adera la spaţiul Shengen, de aceea cred că ar fi bine ca împreună să examinăm extinderea termenului de valabilitate a vizelor până la 5 ani pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, precum şi excluderea dovezii de posesie a 500 de euro şi scutirea de invitaţia notarială obligatorie la perfectarea vizelor româneşti pentru cetăţenii noştri. Eu, în general, sunt împortiva vizelor.
 
Doamnelor şi domnilor,
Onorată  asistenţă,  

Aş dori, în încheierea discursului, să îmi exprim bucuria că am izbutit să  ajungem pe drumul cel bun; că, în plan politic, am creat toate premizele pentru realizarea Parteneriatului nostru strategic, capabil să relanseze cu o nouă forţă cooperarea dintre statele noastre şi să aducă Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Vă  mulţumesc încă o dată pentru privilegiul de a mă afla în forul legislativ suprem al României şi pentru deosebita onoare de a vorbi în faţa Dumneavoastră.