Amplasarea elementelor scutului antirachetă în România va conduce şi la sporirea securităţii aeriene a Republicii Moldova, totuşi această decizie ar putea conduce la tergiversarea reglementării transnistrene din partea Rusiei, a declarat în cadrul unui interviu acordat Agerpres şi Radio România, Vitalie Marinuţă, ministrul apărării de la Chsinau, interviu preluat de Romanian Global News.

Vitalie Marunuta a declarat că optează pentru relansarea colaborării bilaterale în domeniul militar cu România, anunţând că poartă discuţii cu Ministerul Apărării Naţionale al României în vederea unei întrevederi cu ministrul Gabriel Oprea.

AGERPRES: Săptămâna curentă  aţi avut un şir de întrevederi la sediul NATO de la Bruxelles. Cu ce rezultate veniţi? 

Vitalie Marinuţă: Republica Moldova cooperează cu NATO prin intermediul a două instrumente de bază - Parteneriatul pentru Pace şi Planul Individual de Acţiuni Moldova-NATO (IPAP). Sunt două instrumente foarte bune la moment pentru îmbunătăţirea cooperării în domeniul securităţii cu această structură de securitate şi consider că vom continua şi mai departe să dezvoltăm această cooperare.  

Săptămâna  aceasta, împreună cu ministrul afacerilor externe şi integrării europene Iurie Leancă am fost la Bruxelles la cartierul general al NATO, unde s-au desfăşurat consultările cu Alianţa. Reuniunea s-a axat pe revizuirea progresului înregistrat de Republica Moldova în implementarea Planului IPAP, viziunile actualei guvernări privind cooperarea în perspectivă apropiată şi medie, de asemenea a avut loc un schimb de opinii privind securitatea regională. Comparativ cu şedinţele din anii precedenţi, aş putea spune că interesul aliaţilor faţă de Republica Moldova este mai sporit.  

Alianţa Nord-Atlantică  rămâne ferm pe poziţia susţinerii formatului de negocieri 5+2 şi soluţionarea pe cale paşnică a diferendului transnistrean şi salută intenţia Chişinăului de a intensifica dialogul în domeniul securităţii cu Alianţa. De asemenea, va susţine intenţiile în reforma sistemului de securitate, desfăşurarea evaluării strategice a apărării şi extinderea asupra întregului sector de securitate.  

AGERPRES: Cât de puternic este rolul NATO în reformarea armatei moldovene şi a conceptului de securitate şi de strategie pe viitor?  

Vitalie Marinuţă: Reforma armatei naţionale şi a întregului sistem de securitate va fi bazat în dependenţă de evaluarea riscurilor, de rezultatele care vor fi obţinute în urma analizei strategice a apărării. NATO contribuie la elaborarea acestei strategii de securitate prin experienţa sa, noi pregătim personal militar în domeniul operaţiuni de menţinere a păcii. NATO contribuie şi direct la securitatea Moldovei, precum ar fi proiectul de colaborare în domeniul nimicirii pesticidelor rămase din timpul Uniuni Sovietice, iar vizita la Bruxelles s-a încheiat cu o declaraţie comună pentru lansarea etapei a treia a acestui proiect, care derulează deja de patru ani.  

Cu această ocazie, aş  vrea să mulţumesc României, care este ţara pilot în acest proiect, pentru tot aportul de până acum. Avem dorinţa să  revizuim planul de colaborare bilaterală cu România în domeniul militar, care cu regret în ultimii 8-9 ani a fost diminuat drastic. Sunt deja primii paşi fermi în acest domeniu. Dorim să reîncepem educarea militară a ofiţerilor în România şi să preluăm din experienţa bogată a diplomaţiei militare române în integrarea europeană a ţării. Planificăm o întâlnire cu omologul meu Gabriel Oprea la finele lunii martie. Acum se face planificarea acesteia şi sper să avem cât mai repede posibilitatea de a ne întâlni, să punem în discuţie problemele bilaterale. 

AGERPRES: Care este poziţia Dvs. în privinţa creării batalionului mixt româno-moldav şi în privinţa posibilităţii unui contingent moldovenesc în Afgansistan? 

Vitalie Marinuţă: În 2002 a existat iniţiativa creării unui batalion mixt în cadrul Politicii Europene Comune de Securitate şi Apărare. Actualmente, iniţiativa este dezbatută în Ministerul Apărării. Noi facem o revizuire a posibilităţilor şi capacităţilor armatei naţionale. După 2002 nu s-a făcut nimic pentru implementare. La moment urmează să discutăm şi în dependenţă de interesele comune să adoptăm o decizie. 

Cred că Republica Moldova trebuie să participe la operaţiunile de menţinere a păcii care au statut internaţional şi mandatul ONU. Dar o asemenea decizie poate fi luată doar de parlament, după o discuţie deschisă cu societatea civilă. Cred că ar fi benefic ca militari profesionişti să participe la asemenea operaţiuni de menţinere a păcii. În acest fel vom arăta partenerilor noştri că într-adevăr contribuim la securitatea regională şi internaţională. 

AGERPRES: În calitatea dumneavoastră  de militar, credeţi că cea mai bună soluţie pentru securitatea Republicii Moldova este neutralitatea? 

Vitalie Marinuţă: Consider că este necesar de făcut un studiu de fezabilitate, de studiat toate pericolele în adresa securităţii Republicii Moldova, lucru care nu s-a făcut până acuma. Iar în momentul în care vom avea acest studiu, când problema va fi discutată în societate, să luăm o decizie.  

Structura politico-militară  strategică în regiune se schimbă, iar dacă se va dovedi că ce mai bună soluţie este neutralitatea, atunci ea trebuie păstrată. Dar neutralitatea costă. Mulţi cred că neutralitatea constă în neaderarea la blocuri militare, neparticiparea la operaţiuni militare, dar uită că neutralitatea mai înseamnă, în caz de pericol, că trebuie să te aperi singur. Cred că după ce va fi efectuat acest studiu al pericolelor, analiza strategică a apărării, va fi discutată şi problema neutralităţii. Dar atâta timp cât în Constituţie este stipulat că suntem ţară neutră, noi trebuie să activăm în conformitate cu legea supremă.  

AGERPRES: Ce influenţă credeţi că are asupra Moldovei amplasarea elementelor scutului antirachetă în România? 

Vitalie Marinuţă: Până  la acest moment, în Republica Moldova nu există o poziţie oficială  în acest sens. Personal consider că instalarea elementelor scutului este o problemă de talia marilor puteri, precum SUA, Rusia, iar Republica Moldova nu are potenţialul politic, diplomatic, militar de a influenţa această decizie. Din punct de vedere pur militar, cred că Moldova nu va avea de suferit. În acest moment, România nu poate fi ţintă pentru Iran, pentru că nu are capacităţi de a lansa un atac atât de departe. Chiar dacă, ipotetic, ar avea asemenea posibilităţi în viitor, conform caracteristicilor tactice ale scutului, aceste rachete (care ar putea ataca din partea Iranului n.red) vor fi interceptate departe de teritoriul Moldovei şi al României. În plus, odată cu instalarea scutului, securitatea aeriană a României se va extinde mai departe decât hotarele terestre şi, în acest caz, consider că Republica Moldova ar putea să aibă şi de câştigat. 

Din punct de vedere politic, noi cunoaştem deja care este poziţia Moscovei şi consider că  Rusia ar putea să şantajeze România prin ţările terţe, cum este Republica Moldova şi să apese pe rana dureroasă - conflictul transnistrean, tergiversând soluţionarea acestuia. Această situaţie ar fi încă un motiv de a menţine trupele pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi status quo-ul în reglementarea conflictului. Trebuie să ne aducem aminte şi de doctrina militară a Rusiei privind protecţia cetăţenilor peste hotare şi să ne punem unele întrebări.