In discursul sau in fata diplomatilor romani, la Palatul Cotroceni, din data de 1 septembrie, Presedintele Romaniei, Traian Basescu le-a adus aminte acestora ca Republica Moldova si situatia comunitatilor romanesti de pretutindeni raman o prioritate pentru Romania si politica sa externa.

Facand un parcurs al intregii problematici a politicii externe romanesti, Presedintele Romaniei a subliniat ca "apropierea Republicii Moldova de integrarea în Uniunea Europeană trebuie să fie una din marile priorităţi ale diplomaţiei româneşti" dar si ca "trebuie să dăm o atenţie deosebită relaţiei ambasadei, consulatelor, fiecărui diplomat cu comunităţile de români, comunităţile tradiţionale".

In plus fata d eproblematica romanilor din occident Presedintele s-a referit in mod special la comunitatile romanesti autohtone din jurul frontierelor: "trebuie să explicăm şi autorităţilor centrale că nu este nimic subversiv, este doar un drept al unei minorităţi de a-şi păstra limba, cultura, obiceiurile şi, dacă vreţi, legătura de suflet cu poporul din care se trage. Aici închei, făcând o precizare, vă cer nu numai legătura cu aceste comunităţi, dar vă cer şi explicarea politicii României către autorităţile centrale. Am avut surpriza, şi se cunoaşte în centrală, să constatăm la un stat vecin îngrijorarea că este o acţiune subversivă a României sprijinirea sau contactul cu comunităţile de români. Or, asta mi-a tras mie semnalul că nu este un efort de explicare al diplomaţiei româneşti către autorităţile centrale. Nu avem nimic, nu este o acţiune subversivă, este una deschisă, în acord cu standardele europene, cu grija pe care orice stat trebuie să o aibă faţă de minorităţi sau orice stat care se respectă trebuie să facă ceva pentru etnicii care trăiesc în alte state".

Va invitam sa lecturati pasajele din discursul presedintelui care s erefera la relatia cu R. Moldova si la cea cu comuntiatile romanesti de pretutindeni, facand mentiunea ca intregul discurs se poate lectura pe pagina oficiala a Presedintiei Romaniei, http://www.presidency.ro/

(...) Relaţia cu Republica Moldova, trecut, prezent şi viitor, a fost o relaţie dificilă în timpul preşedinţiei domnului Voronin, chiar dacă au existat mici deschideri, au fost urmate întotdeauna de trântiri de uşi, care au mers până la expulzarea ambasadorului nostru de la Chişinău, ca un semn al slugărniciei preşedintelui din acea vreme faţă de înalta poartă la care se închina. Astăzi la Chişinău este o guvernare democratică, o guvernare care îşi doreşte integrarea în Uniunea Europeană şi o guvernare pentru care noi facem eforturi transparente, deschise, să se menţină şi după alegerile viitoare, pentru că numai aşa vedem sprijinit efortul nostru de a aduce Republica Moldova în pachetul de integrare în Uniunea Europeană, pachetul Balcanilor de Vest. Deci rămâne pentru noi o prioritate să promovăm ideea că Republica Moldova trebuie să aibă o perspectivă europeană similară cu ţările din Balcanii de Vest. Moldova nu poate să rămână într-o situaţie neclară, într-o zonă gri, din care nu se ştie în ce direcţie s-ar putea îndrepta. Avem obligaţia faţă de cetăţenii Republicii Moldova să facem acest efort şi apropierea Republicii Moldova de integrarea în Uniunea Europeană trebuie să fie una din marile priorităţi ale diplomaţiei româneşti.

Ce vă cer este să explicaţi în capitalele unde vă îndepliniţi misiunea de ce România doreşte acest lucru, de ce România dă cetăţenia, a simplificat atât de mult procedura de acordare a cetăţeniei pentru cei care şi-au pierdut fără voia lor cetăţenia română, ei şi urmaşii lor. De ce vorbim aceeaşi limbă, de ce avem aceeaşi cultură, de ce avem aceeaşi veneraţie, şi pe o parte, şi pe alta a Prutului, pentru Eminescu sau pentru Ştefan cel Mare, aveţi obligaţia să explicaţi în capitale acest lucru. Eu vă mărturisesc că la început, în 2005-2006, aveam probleme extraordinare în discuţiile cu omologii, şi nu numai, atunci când vorbeam despre Republica Moldova. În primele participări la Consiliu nu înţelegeau de ce ţin să se facă o remarcă în concluziile Consiliului despre Republica Moldova. Deci lucrurile nu sunt întotdeauna cunoscute de oamenii politici, chiar cei din Europa, şi efortul de a explica de ce România susţine Republica Moldova în procesul de integrare în Uniunea Europeană este un efort pe care trebuie să îl preia toată diplomaţia românească. Am văzut politicieni din Uniunea Europeană, politicieni europeni care nu înţeleg foarte bine decizia noastră de a simplifica foarte mult procedura de acordare a vizelor, a cetăţeniei pentru cetăţenii Republicii Moldova. Nu cred că este nevoie să vă dau dumneavoastră explicaţii, dar vă cer să explicaţi de ce o facem, de altfel s-a discutat subiectul de multe ori la Ministerul de Externe şi cred că nimeni nu mai are nevoie de argumente pe care să i le dau eu, dar acest efort de explicare trebuie să continue până când prietenii noştri europeni vor înţelege de ce dedicăm atâta efort pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Pentru cei care nu ştiu, pentru că nu toţi sunteţi la curent, trebuie să vă spun că noi ne-am respectat toate angajamentele asumate cu ocazia vizitei mele în Republica Moldova în luna ianuarie, deci România a mai deschis două consulate în Republica Moldova, la Cahul şi la Bălţi, este deja în vigoare Legea micului trafic de frontieră, Legea cetăţeniei a fost modificată şi procesul de acordare a cetăţeniei mult accelerat, s-au mai deschis alte trei oficii ale Ministerului Justiţiei în care se primesc cereri de cetăţenie, la Iaşi, Cluj, Timişoara. Deci noi ne respectăm angajamentele. De asemenea, din ajutorul de 100 de milioane eşalonat pe 4 ani, 25 de milioane pe an, deja materiale pentru construcţia a 730 de case sunt în curs de livrare, casele afectate de inundaţii, şi, de asemenea, în cursul zilei de mâine se vor furniza ajutoare puse la dispoziţie de oameni de afaceri pentru zona sinistrată, 110 t de grâu, 60 t de făină şi 30 t de ulei rafinat, ulei de gătit. Deci, ne respectăm toate angajamentele de a sprijini Republica Moldova, chiar dacă nu ne este uşor şi România este într-o situaţie de criză. Relaţia cu românii din afara frontierelor - ştiţi foarte bine că dau o atenţie deosebită acestui lucru. Trebuie să recunosc că în ultimii doi ani lucrurile s-au îmbunătăţit, s-au deschis încă destule consulate în Italia, în Franţa, în SUA. Vom continua deschiderea de consulate, în aşa fel încât cei circa 3 milioane de români care lucrează în străinătate, Spania,  Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi alte ţări europene, să poată avea legătura cu autorităţile române. În acelaşi timp, chiar în condiţii de criză, am reuşit să menţinem bugete acceptabile pentru sprijinirea comunităţilor româneşti tradiţionale din ţări ca Serbia, Ucraina, Republica Moldova şi vom continua această politică. Este obligaţia noastră. Vă mărturisesc că în 2005-2006 aveam senzaţia că intrăm într-un ogor nedesţelenit, adică se făcuse prea puţin, se dăduse prea puţină atenţie acestor comunităţi.

În ultimii ani se simte şi satisfacţia acestor comunităţi că ţara-mamă se ocupă de minorităţile tradiţionale din ţările din jurul frontierelor, dar şi exigenţele acestor comunităţi au crescut faţă de noi şi va trebui să dăm o atenţie deosebită relaţiei ambasadei, consulatelor, fiecărui diplomat cu comunităţile de români, comunităţile tradiţionale. Mă refer în primul rând la comunităţile din jurul frontierelor României. Sigur că asta înseamnă timp şi dedicaţie, adică să vă dedicaţi acestei activităţi, dar ţineţi cont că este una din priorităţile de politică externă a României. Cu cât ne vom pune mai bine în valoare comunităţile din statele din jurul României, cu atât relaţiile noastre cu aceste ţări vor fi mai solide. Sigur ştiu foarte bine şi reacţii din state unde, nefiind încă democraţia chiar la ea acasă, autorităţile centrale se uită cu suspiciune la atenţia pe care o dăm minorităţii româneşti, nu vreau să nominalizez o ţară aici, dar ştim foarte bine despre ce vorbim. Va trebui cu tact, cu explicare către autorităţile centrale din statul respectiv, să ne continuăm contactele cu românii din afara frontierelor, cu aceste comunităţi tradiţionale. Ele au cu totul alt tip de probleme decât comunităţile de români care au fost generate de căutarea de locuri de muncă şi categoric trebuie tratate relaţiile pe direcţii diferite. Sunt comunităţi tradiţionale de români în afara frontierelor care nu au putut să îşi mai menţină limbă, nu au putut să mai înveţe limba maternă, nu au mai avut acces la cărţi în limba română.

Or, noi trebuie nu numai să facem tot mai mult aceste lucruri pentru comunităţi, dar trebuie să explicăm şi autorităţilor centrale că nu este nimic subversiv, este doar un drept al unei minorităţi de a-şi păstra limba, cultura, obiceiurile şi, dacă vreţi, legătura de suflet cu poporul din care se trage. Aici închei, făcând o precizare, vă cer nu numai legătura cu aceste comunităţi, dar vă cer şi explicarea politicii României către autorităţile centrale. Am avut surpriza, şi se cunoaşte în centrală, să constatăm la un stat vecin îngrijorarea că este o acţiune subversivă a României sprijinirea sau contactul cu comunităţile de români. Or, asta mi-a tras mie semnalul că nu este un efort de explicare al diplomaţiei româneşti către autorităţile centrale. Nu avem nimic, nu este o acţiune subversivă, este una deschisă, în acord cu standardele europene, cu grija pe care orice stat trebuie să o aibă faţă de minorităţi sau orice stat care se respectă trebuie să facă ceva pentru etnicii care trăiesc în alte state. Deci, trebuie un efort de explicare, mai ales în această regiune, unde şi noi am deprins după vreo zece ani de la revoluţie ce înseamnă dreptul minorităţilor. Nu putem cere peste noapte ca toţi să înţeleagă. Deci, nouă ne-au trebuit vreo zece ani. Trebuie să avem înţelegere şi pentru susceptibilitatea autorităţilor centrale din vecinătatea noastră. Deci, trebuie un efort de explicare şi aici".