Una dintre concluziile raportului prezentat de comisia Nagacevschi care a studiat evenimentele din 7 aprilie este că preşedintele de atunci Vladimir Voronin şi-a depăşit atribuţiile constituţionale cînd a dat ordine directe colaboratorilor de poliţie. În ce măsură aceste constatări politice, aşa cum le-a calificat preşedintele comisiei parlamentare, ar putea servi ca material de investigaţie pentru procuratură?

Procuratura Generală nu are deocamdată un răspuns la întrebarea dacă toate concluziile raportului comisiei Nagacevschi pot fi un temei pentru a se autosesiza. Contactaţi de Europa Liberă, nici Procurorul General, nici viceprocurorul şi nici purtătoarea de cuvînt nu au putut sau au evitat să dea un răspuns clar.

Militanţi pentru drepturile omului în R. Moldova susţin că chiar dacă concluziile raportului nu sînt obligatorii pentru Procuratură, acestea cel puţin nu pot fi ignorate. Iată ce spune Vlad Gribincea de la asociaţia Juriştii pentru drepturile omului: „Că multe din acelea stabilite în acest raport nu au fost încă stabilite de către procurori. Aceste lucruri pot fi preluate de către procurori şi examinate în continuare. Există acolo cu privire la distrugerea materialelor SIS, există chestiuni cu privire la incendierea Parlamentului, există chestiuni interesante cu privire la comportamentul judecătorilor în comisariatele de poliţie, care, cu siguranţă, nu au fost examinate de procurori”.

Ce ar trebui să facă procuratura după ce comisia Nagacevschi a constatat că Vladimir Voronin şi-a depăşit atribuţiile, l-am întrebat pe Vlad Gribincea.

Vlad Gribincea: „Dacă asemenea acuzaţii au răsunat, atunci din oficiu procuratura trebuie să le examineze. Şi nu contează că asemenea declaraţii vin de la un membru al parlamentului sau de la altcineva”.

Liderul organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului CREDO, Sergiu Ostaf consideră că procuratura are tot temeiul să investigheze şi să califice aceste fapte din perspectiva juridică şi a responsabilităţii penale, deoarece analiza şi aprecierile politice făcute de comisia Nagacevschi au la bază fapte concrete.

Sergiu Ostaf: „În opinia mea, Procuratura Generală trebuie să analizeze foarte atent fiecare constatare, concluzie, recomandare în baza acestui raport. Şi dacă vede în acţiunile unui funcţionar sau unei personae publice acţiuni care cad sub incidenţa prevederilor penale, desigur că trebuie să citeze oricare persoană care e responsabilă de acţiuni ilegale. Inclusiv şi cu referire la domnul Voronin”.

Cum însă subiectul este unul foarte sensibil din punct de vedere politic, după părerea lui Sergiu Ostaf, va fi greu de demonstrat că expreşedintele Voronin a exercitat trafic de influenţă asupra ministrului de interne Papuc.

După părerea experţilor jurişti, Procuratura, la începerea unei eventuale cauze penale împotriva fostului preşedinte Voronin, trebuie să aibă certitudinea că aceasta va fi dusă la bun sfîrşit. Dacă începe urmărirea penală, aceasta nu poate dura mai mult de 12 luni, după care fie este clasată, fie dosarul este transmis în instanţa de judecată. În eventualitatea finalizării în instanţă, procuratura este în drept să ceară revocarea imunităţii parlamentare a expreşedintelui Voronin, susţin experţii.