![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (5)
Tipăreşte
Sus
Contra-argumente pentru tezele moldoveniste!
adăugat 22 aprilie 2011, 12:39, la Politică • Articol publicat de Alexandru Rîșneac
În ciuda tuturor retractărilor, portalul www.moldovenii.md este destinat să servească în campania electorală pentru Chişinău, mai precis să îl sprijine pe Igor Dodon. Campania acestuia este construită în jurul ideii “moldoveanul împotriva românului”, prin declaraţii, prin simboluri, prin asumări. „Românul” de la Chişinău, bineînţeles, este Dorin Chirtoacă: a studiat în România, a lucrat în România, îşi asumă identitatea etnică românească. Pariul coordonatorilor campaniei lui Igor Dodon pentru acest segment este că locuitorii Chişinăului vor prefera să voteze un „moldovean de-al baştinei” în locul unui „român ocupant”. Pariul conţine şi o reactivare rapidă a „identităţii moldoveneşti” aşa cum a fost definită în perioada sovietică. Portalul amintit mai sus constituie cea mai importantă încercare de promovare a teoriei moldoveniste adaptată la secolul al XXI-lea, după ce scrierile lui Artiom Lazarev din anii '70 au constituit o încununare a eforturilor ideologice pentru secolul al XX-lea. O veste bună: investind resurse electorale în discuţii de genul „identitatea dacilor” şi recunoscându-l pe Dorin Chirtoacă drept principalul adversar consilierii lui Igor Dodon îşi recunosc slăbiciunile şi confirmă faptul că orice proces electoral de la Chişinău are miză identitară şi geopolitică. Iar discutarea aberaţiilor propuse spre dezbatere nu se încadrează la capitolul „un nebun aruncă o piatră în baltă şi zece înţelepţi se chinuiesc să o scoată” ci este absolut necesară.
Acestea fiind spuse să trecem la o scurtă analiză a „tezelor istoriei Moldovei” aşa cum au fost publicate pe portalul amintit. În primul rând trebuie spus că sunt anonime, nimeni nu şi le asumă – situaţie în care se găseşte întregul portal. Nu există autori, nu sunt citate surse. Întregul portal este o colecţie de afirmaţii care trebuie luate ca atare. În al doilea rând este vorba de o amalgamare nediferenţiată de adevăruri, minciuni, adevăruri spuse pe jumătate, falsuri şi distorsionări ale evenimentelor istorice. Anonimitatea autorilor pune de la bun început sub semnul întrebării capacitatea lor de a trata subiectele pe care le abordează. Toate aceste elemente ar trebui să-l facă suspicios pe orice om care a promovat bacalaureatul, însă de multe ori forţa propagandei învinge raţiunea.
Trebuie făcute câteva diferenţe în acest amestec de minciuni şi adevăruri publicat sub titlul de Istoria Moldovei (teze). Se spune aici la punctul 5 că „tracii (geţii) i-au asimilat pe sarmaţii (proto-slavi)”. Deci slavii au trăit între Carpaţi şi Nistru încă dinainte de Hristos. Din păcate toţi oamenii de ştiinţă sunt de acord că sarmaţii sunt strămoşii alanilor sau oseţilor din ziua de azi, care vorbeau şi vorbesc o limbă înrudită cu limba persană. Minciuna aceasta are ca scop stabilirea „legăturii milenare” dintre moldoveni şi slavi. Următoarea minciună este răspândită de-a lungul mai multor teze şi susţine că dacii/tracii/geţii vorbeau o limbă înrudită cu limba latină. Această chestiune are o istorie veche în lumea culturală română ce nu poate fi expediată în câteva rânduri. Mă rezum la a spune că anonimii de la www.moldovenii.md greşesc flagrant când spun că limba dacilor făcea parte din grupa limbilor kentum – majoritatea lingviştilor spun că făcea parte din grupa satem. Preluarea „mitului tracoman” are şi ea un rol: să facă diferenţa dintre „românii urmaşii Romei” şi „moldovenii urmaşii Daciei”. Pe scurt: tezele referitoare la istoria antică stabilesc cele două puncte-cheie ale oricărei variante de teorie moldovenistă – moldovenii sunt separaţi de români şi apropiaţi de slavi. Cui folosesc aceste două puncte-cheie?
Lecţii de "Istoria ROMÂNILOR" pentru MANKURŢII "moldovenii.md"-SLUGILE OCUPANŢILOR RUŞI :
MIRON COSTIN- "şi ţărâi noastre, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti NUMELE CEL DIREPTU de moşie, IESTE RUMÂN, cum să răspundŭ şi acum toţi acéia din Ţările Ungureşti lăcuitori şi munténii ţara lor şi scriu şi răspundŭ cu graiul: ŢARA ROMÂNEASCĂ."
MIRON COSTIN- "Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldovéni, iară NU ÎNTREBĂM: ştii moldovenéşte?, ci ŞTII ROMÂNEŞTE?"
V. I. Lenin: «Basarabia este pamant ROMANESC» (V. I. Lenin, lucrarea «dreptul natiilor la autodeterminare»).
Karl Marx: «Administratia RUSEASCA din toate judetele Basarabiei a ordonat sa fie arse orasele si satele in momentul apropierii inamicului. Acest ordin este cu atat mai ridicol, cu cat, dupa cum rusii inteleg prea bine, ROMANII basarabeni NU VOR REGRETA PLECAREA LOR mai mult decat românii din Valahia si Moldova...» (opere, ed. II, vol. 10, Moscova, 1958, p.495).
Karl Marx: «Taranul ROMÂN din Basarabia nutreste pentru «muscal» NUMAI URĂ» (K. Marx: Insemnari despre români, Bucuresti, 1964, p.167).
Friedrich Engels: «Finlanda este finlandeza si suedeza, Basarabia – ROMÂNEASCĂ, iar Polonia Congresului – poloneza (...). Aici nici nu poate fi vorba de unirea unor neamuri inrudite, care poarta numele de rus, aici avem de a face pur si simplu cu O CUCERIRE PRIN FORTA a unor teritorii straine, PUR SI SIMPLU cu UN JAF». (Opere, ed. v.22, Moscova, 1962, p.30-31).
F.A. Bronchaus, J.A. Efron: «Grupul ROMANIC este reprezentat de ROMANI (cca. 9.000.000) in Gubernia Basarabia (judetele Balti, Soroca, Chisinau, Orhei) si in judetele nistrene (Herson); aceasta populatie ISI APARA CU INSISTENTA LIMBA si chiar a românizat o parte din populatia ucraineana» (Dictionar enciclopedic, Sankt Petersburg, 1899).
L.S. Berg: «Moldovenii SUNT ROMANII care populeaza Moldova, Basarabia si o parte din guberniile Podolia si Herson; acestia populeaza in proportie nu prea mare si gubernia Ekaterinoslav» (Basarabia. Tara, populatia, economia. Petersburg, 1918).
N. Durnovo: «... toate scolile organizate in Basarabia au scopul de a transforma ROMANII basarabeni in velicorosi, ceea ce NU REUSESTE...» (Peterburgskie vedomosti, 27 mai (9 iunie) 1912).
Alexei Mateevici: «Mai inainte de toate sa stiti ca (...) FARA UNIRE NU VOM PUTEA DOBANDI NIMIC. Deci sa avem un gand, o inima, un ideal! Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate inflori numai daca se intemeiaza pe idei drepte. Cu mahinre am vazut astazi ca intre d-voastra nu toti sunt uniti asupra ideei drepte. Unii se socot moldoveni, altii – cei mai putini - români. Ei bine, daca ati luat asupra d-voastra sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie sa dati poporului idei adevarate, caci altfel intreg invatamantul e fara rost. Da, suntem moldoveni, fii ai Vechii Moldove, insa facem parte din marele trup al românismului, asezat prin Romania, Bucovina si Transilvania (Aplauze). Fratii nostri din Bucovina, Transilvania si Macedonia nu se numesc dupa locurile unde traiesc, ci-si spun ROMANI. ASA TREBUIE SA FACEM SI NOI (Aplauze). Asta nu inseamna separatism, caci si cei din Transilvania, si cei din Bucovina, si cei din America se numesc tot români. Al treilea sfat pe care vi-l dau este: sa stati cu mare putere la straja intereselor nationale. Sa traim bine si cu strainii, dar sa nu tradam interesele noastre, caci altfel vom cadea pentru totdeauna..."
Alexe MATEEVICI :"... N-AVEM DOUA LIMBI si doua literaturi, CI NUMAI UNA, ACEASI cu cea de peste Prut. Aceasta se stie din capul locului, ca SA NU MAI VORBIM DEGEABA. (...) Noi trebuie sa ajungem de la limba noastra proasta de astazi numaidecat la limba literara ROMANEASCA» (Din cuvantarea rostita la primul Congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc la 25-28 mai 1917).
Ruben Budagov: «Numai pentru faptul ca I.V. Stalin aminteste «limba moldoveneasca» a aparut problema limbii moldovenesti de sine statatoare, desi majoritatea lingvistilor considera pana acum ca românii si moldovenii vorbesc aceeasi limba» (Voprosi iazakoznania, 1957, Nr.2, p. 154).
Rajmund Piotrowski: «... termenul de «limba moldoveneasca» are o istorie mai veche pe teritoriul Basarabiei. Acest termen a fost UN INSTRUMENT AL POLITICII IMPERIALE TARISTE, iar apoi al politicii imperiale staliniste-bolsevice. Menirea acestui instrument era de A IZOLA Basarabia, iar mai tarziu - Republica Moldova de la arealul ROMANESC» (Literatura si Arta, 31.08.1995).
Eugen Coseriu: «A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, E O ABSURDITATE si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, UN ACT DE GENOCID etno-cultural».
Ion Constantin Ciobanu: «(...) de cata intelepciune au dat dovada stramosii nostri ca au numit aceasta limba cu un cuvant neutru. LIMBA ROMANA! Doamne fereste daca aceasta limba s-ar fi nascut din uzurpare si s-ar fi numit dupa vreo regiune oarecare munteneasca, olteneasca, ardleneasca, banateana, bucovineana, moldoveneasca etc.! Atunci, s-ar fi vazut cum joaca dracul intr-un picior! Sintagma «LIMBA ROMANA» E UNIFICATOARE. Ea nu inalta, nu coboara, nu subapreciza pe nimeni, ea creeaza la toti condtii egale! Si TAIE o data si pentru totdeauna APA DE LA MOARA RATACITILOR» (Moldova literara, 18.VI.1995)
Declaratia Adunarii Generale anuale a Academiei de Stiinte a Republicii Moldova: «Adunarea Generala anuala a Academiei de Stiinte a Republicii Moldova confirma opinia stiintifica argumentata a specialistilor filologi din republica si de peste hotarele ei aprobata prin Hotararea prezidiului ASM din 9.IX.1994, potrivit careia DENUMIREA CORECTA A LIMBII de stat (oficiale) a Republicii Moldova ESTE LIMBA ROMANA. 29 februarie 1996».
Grigore Ureche: «Românii câţi se află locuitori în Ţara Ungurească şi la Ardeal, şi la Maramoraşu de la un loc sântu cu moldovenii şi toţi de la Râm se trag...».
Miron Costin: «Ca si noi, si muntenii se numesc ROMÂNI... RUMÂN este un nume schimbat in cugetarea anilor de la ROMÂN...» (Cronica polona: Despre limba moldoveneasca sau RUMÂNEASCA). La 1675 Miron Costin nu facea nici o diferenta, considerand limba moldoveneasca identica cu cea româneasca, ea fiind una a intregii suflari românesti.
Dimitrie Cantemir: «Inainte de toate, chiar daca acest (neam) a fost impartit in trei tinuturi de capetenie, totusi toti se cheama cu acelasi nume de ROMÂNI, DISPREŢUIND adica dand de-o parte NUMELE DE VALAHI, care le-a fost dat de catre popoarele barbare. Caci ROMÂNII care traiesc si astazi in Transilvania, deasupra fluviului Olt, in tinutul numit Maramures, nu-si dau numele de valahi, ci de ROMÂNI (martori imi sunt toti locuitorii tuturor natiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate ii numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, ii numim munteni – caci au luat in stapanire mai multe locuri muntoase) isi dau si ei la fel numele de ROMÂNI, iar tarii lor de ŢARA ROMÂNEASCĂ, adica in latineste: TERRA ROMANA."
Dimitrie CANTEMIR:"Noi, moldovenii, LA FEL NE SPUNEM ROMÂNI, iar limbii noastre nu dacica, nici moldoveneasca, ci ROMÂNEASCĂ, astfel ca, daca vrem sa-l intrebam pe un strain de stie limba noastra, nu-l intrebam: «Scis moldavice?», ci «ŞTII ROMÂNEŞTE?», adica (in latineste): «Scis Romanice»?»
In «Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor»: «neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor... TOŢI cu un nume de obste ROMÂNI SE CHEAMĂ». Afirmatiile acestea nu lasa nici o umbra de indoiala ca moldoveanul Dimitrie Cantemir SE CONSIDERA ROMÂN.
Mihai Eminescu :
"SUNTEM ROMÂNI ŞI PUNCTUM!"
MIRON COSTIN- "şi ţărâi noastre, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti NUMELE CEL DIREPTU de moşie, IESTE RUMÂN, cum să răspundŭ şi acum toţi acéia din Ţările Ungureşti lăcuitori şi munténii ţara lor şi scriu şi răspundŭ cu graiul: ŢARA ROMÂNEASCĂ."
MIRON COSTIN- "Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldovéni, iară NU ÎNTREBĂM: ştii moldovenéşte?, ci ŞTII ROMÂNEŞTE?"
V. I. Lenin: «Basarabia este pamant ROMANESC» (V. I. Lenin, lucrarea «dreptul natiilor la autodeterminare»).
Karl Marx: «Administratia RUSEASCA din toate judetele Basarabiei a ordonat sa fie arse orasele si satele in momentul apropierii inamicului. Acest ordin este cu atat mai ridicol, cu cat, dupa cum rusii inteleg prea bine, ROMANII basarabeni NU VOR REGRETA PLECAREA LOR mai mult decat românii din Valahia si Moldova...» (opere, ed. II, vol. 10, Moscova, 1958, p.495).
Karl Marx: «Taranul ROMÂN din Basarabia nutreste pentru «muscal» NUMAI URĂ» (K. Marx: Insemnari despre români, Bucuresti, 1964, p.167).
Friedrich Engels: «Finlanda este finlandeza si suedeza, Basarabia – ROMÂNEASCĂ, iar Polonia Congresului – poloneza (...). Aici nici nu poate fi vorba de unirea unor neamuri inrudite, care poarta numele de rus, aici avem de a face pur si simplu cu O CUCERIRE PRIN FORTA a unor teritorii straine, PUR SI SIMPLU cu UN JAF». (Opere, ed. v.22, Moscova, 1962, p.30-31).
F.A. Bronchaus, J.A. Efron: «Grupul ROMANIC este reprezentat de ROMANI (cca. 9.000.000) in Gubernia Basarabia (judetele Balti, Soroca, Chisinau, Orhei) si in judetele nistrene (Herson); aceasta populatie ISI APARA CU INSISTENTA LIMBA si chiar a românizat o parte din populatia ucraineana» (Dictionar enciclopedic, Sankt Petersburg, 1899).
L.S. Berg: «Moldovenii SUNT ROMANII care populeaza Moldova, Basarabia si o parte din guberniile Podolia si Herson; acestia populeaza in proportie nu prea mare si gubernia Ekaterinoslav» (Basarabia. Tara, populatia, economia. Petersburg, 1918).
N. Durnovo: «... toate scolile organizate in Basarabia au scopul de a transforma ROMANII basarabeni in velicorosi, ceea ce NU REUSESTE...» (Peterburgskie vedomosti, 27 mai (9 iunie) 1912).
Alexei Mateevici: «Mai inainte de toate sa stiti ca (...) FARA UNIRE NU VOM PUTEA DOBANDI NIMIC. Deci sa avem un gand, o inima, un ideal! Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate inflori numai daca se intemeiaza pe idei drepte. Cu mahinre am vazut astazi ca intre d-voastra nu toti sunt uniti asupra ideei drepte. Unii se socot moldoveni, altii – cei mai putini - români. Ei bine, daca ati luat asupra d-voastra sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie sa dati poporului idei adevarate, caci altfel intreg invatamantul e fara rost. Da, suntem moldoveni, fii ai Vechii Moldove, insa facem parte din marele trup al românismului, asezat prin Romania, Bucovina si Transilvania (Aplauze). Fratii nostri din Bucovina, Transilvania si Macedonia nu se numesc dupa locurile unde traiesc, ci-si spun ROMANI. ASA TREBUIE SA FACEM SI NOI (Aplauze). Asta nu inseamna separatism, caci si cei din Transilvania, si cei din Bucovina, si cei din America se numesc tot români. Al treilea sfat pe care vi-l dau este: sa stati cu mare putere la straja intereselor nationale. Sa traim bine si cu strainii, dar sa nu tradam interesele noastre, caci altfel vom cadea pentru totdeauna..."
Alexe MATEEVICI :"... N-AVEM DOUA LIMBI si doua literaturi, CI NUMAI UNA, ACEASI cu cea de peste Prut. Aceasta se stie din capul locului, ca SA NU MAI VORBIM DEGEABA. (...) Noi trebuie sa ajungem de la limba noastra proasta de astazi numaidecat la limba literara ROMANEASCA» (Din cuvantarea rostita la primul Congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc la 25-28 mai 1917).
Ruben Budagov: «Numai pentru faptul ca I.V. Stalin aminteste «limba moldoveneasca» a aparut problema limbii moldovenesti de sine statatoare, desi majoritatea lingvistilor considera pana acum ca românii si moldovenii vorbesc aceeasi limba» (Voprosi iazakoznania, 1957, Nr.2, p. 154).
Rajmund Piotrowski: «... termenul de «limba moldoveneasca» are o istorie mai veche pe teritoriul Basarabiei. Acest termen a fost UN INSTRUMENT AL POLITICII IMPERIALE TARISTE, iar apoi al politicii imperiale staliniste-bolsevice. Menirea acestui instrument era de A IZOLA Basarabia, iar mai tarziu - Republica Moldova de la arealul ROMANESC» (Literatura si Arta, 31.08.1995).
Eugen Coseriu: «A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, E O ABSURDITATE si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, UN ACT DE GENOCID etno-cultural».
Ion Constantin Ciobanu: «(...) de cata intelepciune au dat dovada stramosii nostri ca au numit aceasta limba cu un cuvant neutru. LIMBA ROMANA! Doamne fereste daca aceasta limba s-ar fi nascut din uzurpare si s-ar fi numit dupa vreo regiune oarecare munteneasca, olteneasca, ardleneasca, banateana, bucovineana, moldoveneasca etc.! Atunci, s-ar fi vazut cum joaca dracul intr-un picior! Sintagma «LIMBA ROMANA» E UNIFICATOARE. Ea nu inalta, nu coboara, nu subapreciza pe nimeni, ea creeaza la toti condtii egale! Si TAIE o data si pentru totdeauna APA DE LA MOARA RATACITILOR» (Moldova literara, 18.VI.1995)
Declaratia Adunarii Generale anuale a Academiei de Stiinte a Republicii Moldova: «Adunarea Generala anuala a Academiei de Stiinte a Republicii Moldova confirma opinia stiintifica argumentata a specialistilor filologi din republica si de peste hotarele ei aprobata prin Hotararea prezidiului ASM din 9.IX.1994, potrivit careia DENUMIREA CORECTA A LIMBII de stat (oficiale) a Republicii Moldova ESTE LIMBA ROMANA. 29 februarie 1996».
Grigore Ureche: «Românii câţi se află locuitori în Ţara Ungurească şi la Ardeal, şi la Maramoraşu de la un loc sântu cu moldovenii şi toţi de la Râm se trag...».
Miron Costin: «Ca si noi, si muntenii se numesc ROMÂNI... RUMÂN este un nume schimbat in cugetarea anilor de la ROMÂN...» (Cronica polona: Despre limba moldoveneasca sau RUMÂNEASCA). La 1675 Miron Costin nu facea nici o diferenta, considerand limba moldoveneasca identica cu cea româneasca, ea fiind una a intregii suflari românesti.
Dimitrie Cantemir: «Inainte de toate, chiar daca acest (neam) a fost impartit in trei tinuturi de capetenie, totusi toti se cheama cu acelasi nume de ROMÂNI, DISPREŢUIND adica dand de-o parte NUMELE DE VALAHI, care le-a fost dat de catre popoarele barbare. Caci ROMÂNII care traiesc si astazi in Transilvania, deasupra fluviului Olt, in tinutul numit Maramures, nu-si dau numele de valahi, ci de ROMÂNI (martori imi sunt toti locuitorii tuturor natiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate ii numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, ii numim munteni – caci au luat in stapanire mai multe locuri muntoase) isi dau si ei la fel numele de ROMÂNI, iar tarii lor de ŢARA ROMÂNEASCĂ, adica in latineste: TERRA ROMANA."
Dimitrie CANTEMIR:"Noi, moldovenii, LA FEL NE SPUNEM ROMÂNI, iar limbii noastre nu dacica, nici moldoveneasca, ci ROMÂNEASCĂ, astfel ca, daca vrem sa-l intrebam pe un strain de stie limba noastra, nu-l intrebam: «Scis moldavice?», ci «ŞTII ROMÂNEŞTE?», adica (in latineste): «Scis Romanice»?»
In «Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor»: «neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor... TOŢI cu un nume de obste ROMÂNI SE CHEAMĂ». Afirmatiile acestea nu lasa nici o umbra de indoiala ca moldoveanul Dimitrie Cantemir SE CONSIDERA ROMÂN.
Mihai Eminescu :
"SUNTEM ROMÂNI ŞI PUNCTUM!"
Statul Republica Moldova
Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil.
Forma de guvernămînt a statului este republica.
Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sînt garantate.
Articolul 2: Suveranitatea și puterea de stat
Suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție.
Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formațiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.
Articolul 3: Teritoriul
Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil.
Frontierele țării sînt consfințite prin lege organică, respectîndu-se principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional.
Articolul 4: Drepturile și libertățile omului
Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale.
Articolul 5: Democrația și pluralismul politic
Democrația în Republica Moldova se exercită în condițiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura și cu totalitarismul.
Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.
Articolul 6: Separația și colaborarea puterilor
În Republica Moldova puterea legislativă, executivă și judecătorească sînt separate și colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției.
Articolul 7: Constituția, Lege Supremă
Constituția Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege și nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică.
Articolul 8: Respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale
Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și tratatele la care este parte, să-și bazeze relațiile cu alte state pe principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional.
Intrarea în vigoare a unui tratat internațional conținînd dispoziții contrare Constituției va trebui precedată de o revizuire a acesteia.
Articolul 9: Principiile fundamentale privind proprietatea
Proprietatea este publică și privată. Ea se constituie din bunuri materiale și intelectuale.
Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și demnității omului.
Piața, libera inițiativă economică, concurența loială sînt factorii de bază ai economiei.
Articolul 10: Unitatea poporului și dreptul la identitate
Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi.
Statul recunoaște și garantează dreptul tuturor cetățenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.
Articolul 11: Republica Moldova, stat neutru
Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.
Articolul 12: Simbolurile statului
Republica Moldova are drapel, stemă și imn.
Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor: culorile sînt dispuse vertical, în ordinea următoare, începînd de la lance: albastru, galben, roșu. În centru, pe fîșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.
Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în partea superioară cromatică roșie, în cea inferioară - albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) și ținînd în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în cea stîngă un sceptru de aur.
Imnul de Stat al Republicii Moldova se stabilește prin lege organică.
Drapelul, stema și imnul sînt simbolurile de stat ale Republicii Moldova și sînt ocrotite de lege.
Articolul 13: Limba de stat, funcționarea celorlalte limbi
Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcționînd pe baza grafiei latine.
Statul recunoaște și protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcționarea limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul țării.
Statul facilitează studierea limbilor de circulație internațională.
Modul de funcționare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabilește prin lege organică.
Articolul 14: Capitala
Capitala Republicii Moldova este orașul Chișinău.
[modifică]
Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil.
Forma de guvernămînt a statului este republica.
Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sînt garantate.
Articolul 2: Suveranitatea și puterea de stat
Suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție.
Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formațiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.
Articolul 3: Teritoriul
Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil.
Frontierele țării sînt consfințite prin lege organică, respectîndu-se principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional.
Articolul 4: Drepturile și libertățile omului
Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale.
Articolul 5: Democrația și pluralismul politic
Democrația în Republica Moldova se exercită în condițiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura și cu totalitarismul.
Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.
Articolul 6: Separația și colaborarea puterilor
În Republica Moldova puterea legislativă, executivă și judecătorească sînt separate și colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției.
Articolul 7: Constituția, Lege Supremă
Constituția Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege și nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică.
Articolul 8: Respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale
Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și tratatele la care este parte, să-și bazeze relațiile cu alte state pe principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional.
Intrarea în vigoare a unui tratat internațional conținînd dispoziții contrare Constituției va trebui precedată de o revizuire a acesteia.
Articolul 9: Principiile fundamentale privind proprietatea
Proprietatea este publică și privată. Ea se constituie din bunuri materiale și intelectuale.
Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și demnității omului.
Piața, libera inițiativă economică, concurența loială sînt factorii de bază ai economiei.
Articolul 10: Unitatea poporului și dreptul la identitate
Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi.
Statul recunoaște și garantează dreptul tuturor cetățenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.
Articolul 11: Republica Moldova, stat neutru
Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.
Articolul 12: Simbolurile statului
Republica Moldova are drapel, stemă și imn.
Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor: culorile sînt dispuse vertical, în ordinea următoare, începînd de la lance: albastru, galben, roșu. În centru, pe fîșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.
Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în partea superioară cromatică roșie, în cea inferioară - albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) și ținînd în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în cea stîngă un sceptru de aur.
Imnul de Stat al Republicii Moldova se stabilește prin lege organică.
Drapelul, stema și imnul sînt simbolurile de stat ale Republicii Moldova și sînt ocrotite de lege.
Articolul 13: Limba de stat, funcționarea celorlalte limbi
Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcționînd pe baza grafiei latine.
Statul recunoaște și protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcționarea limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul țării.
Statul facilitează studierea limbilor de circulație internațională.
Modul de funcționare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabilește prin lege organică.
Articolul 14: Capitala
Capitala Republicii Moldova este orașul Chișinău.
[modifică]
Si cue nui place MUE VOUA ....Noi sintem moldoveni si Republica Moldova stat suveran.
Nu pot sti ce scrie la tine in buletin la sectiunea nationalitate (din partea mea, poti fi si somalez), insa modul suburban in care vorbesti pe acest forum unde nimeni nu te-a jignit, spune multe despre tine. Macar de-ai fi scris corect, insa se pare ca nici scoala nu ti-a placut, de unde si lipsurile tale nu doar in a-ti cunoaste istoria si trecutul, ci si lipsa elementarului bun simt, mai draga "moldovene".
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}
***NU EXISTA LIMBA MOLDOVENEASCA***
Este o inventie SATANICA a calaului ocupant STALIN!!!!
***NU EXISTA POPOR MOLDOVENESC***
Este o inventie SATANICA a calaului ocupant STALIN!!!!
***NU EXISTA REPUBLICA MOLDOVA***
Este o inventie SATANICA a calaului ocupant STALIN!!!!
***Exista doar LIMBA ROMANA,POPORUL ROMAN si ROMANIA,urmasa DACIEI STRABUNE!!!!!***
Bagati la cap slugoi ai CALAILOR OCUPANTZI RUSI de tip "moldovenii.md=KAGHEBISTII.md" :
***Destinul nostru al ROMANILOR basarabeni este unul singur: ROMANIA RE-INTREGITA!!!!!***