Deputaţii au votat modificarea Legii cu privire la Guvern şi au stabilit structura noului executiv
adăugat 17 septembrie 2009, 09:51, la Politică
Noul Guvern al R. Moldova va fi compus din 16 ministere, ca şi cel anterior, şi 8 autorităţi administrative centrale. Din organigrama noului executiv lipsesc două ministere, iar unor ministere le-a fost modificată denumirea. O decizie în acest sens a fost adoptată în prima lectură cu votul majorităţii deputaţilor din Parlament la şedinţa de joi, 17 septembrie. Noua structură a fost criticată dur de către deputaţii fracţiunii Partidului Comuniştilor (PCRM), transmite Info-Prim Neo.Proiectul de modificare a Legii cu privire la Guvern propune excluderea cerinţei pentru membrii guvernului de a avea în exclusivitate cetăţenia R. Moldova. În plus, se propune constituirea Cancelariei de Stat şi instituirea funcţiei de Ministru de Stat.
Viitorul Guvern va întruni următoarele ministere: Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Minister ul Apărării, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimnentare, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Mediului, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului şi Ministerul Tehnologiiloor Informaţionale şi Comuinicaţiilor.
Comparativ cu situaţia anterioară, au fost înfiinţate trei struicturi noi: Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Agenţia Proprietăţii Publice. În acelaşi timp, au fost desfiinţate Ministerul Reintegrării (MR) şi Ministerul Administraţiei Publice Locale (MAPL).
Preşedintele Comisiei juridice numiri şi imunităţi, Ion Pleşca, a menţionat că funcţiile MR vor fi transmise unui birou naţional din cadrul Cancelariei Guvernului, condus de un viceprim-ministru pe problemele reinteg rării ţării.
Vladimir Ţurcan, deputatul fracţiunii PCRM, a spus că prin lichidarea acestui minister, se urmăreşte tergiversarea sopluţionării conflictului transnitrean.
Alexandru Tănase, deputatul fracţiunii PLDM, a declarat însă că rezolvarea conflictului transnistrean va fi o prioritate pentru orice guvernare.
„Vă daţi seama despre consecinţele lichidării acestui minister? Aţi întrebat oamenii ce locuiesc în zona de securitate dacă ei sunt deacord sau nu?”, a întrebat deputatul PCRM, Vasile Şova, ex+ministrul al reintegrării.
Andrei Popov, deputatul fracţiunii PDM, a spus că problema reintegrării ţării nu este numai a unui singur partid.
Modificarea legii cu privire la Guvern, mai prevede şi trecerea Serviciului Vamal în subordinea Ministerului Finanţelor, a Camerei de Licenţiere în subordinea Ministerului Economiei, Agenţiei „Apele Moldovei” în subordinea Ministreului Mediului, iar sectorul viti-vinicol în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Trecerea Serviciului Vamal în subordinea Ministerului Finanţelor a trezit mari nemulţumiri din partea deputaţilor comunişti. Vadim Mişin, deputat PCRM, a întrebat dacă angajaţii Serviciul Vamal vor lăsa epoleţii sau dacă Ministerul Finanţelor se va transforma într-o instituţie militară.
Iurie Ţap, vicepreşedintele legislativului, a explicat că este vorba despre o fortificare a ministerului, pentru că o bună parte din buget o constituie veniturile înregistrate la Serviciul Vamal.
Funcţiile MAPL vor fi transmise oficiilor treitoriale ale Cancelariei de Stat. Funcţiile ce ţin de dezvoltarea regională vor fi preluate de către Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale.
De asemenea, au fost propuse şi opt structuri pe lângă Guvern: Biroul Naţional de Statistică, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Biroul Relaţii Interetnice, Serviciul Grăniceri, Agenţia Moldsilva, Agen ţia Rezerve Materiale, Agenţia Proprietăţii Publice şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
Deputaţii fracţiunii PCRM, au criticat noua structură a executivului şi nu au votat adoptarea ei. Potrivit deputatului comunist Valentin Guznac, activitatea Guvernului în structura propusă va însemna „o risipă de bani”. „Structura dată nu corespunde promisiunilor electorale ale partidelor care au acces în Parlament şi nu corespunde aşteptărilor cetăţenilor”, a spus Guznac.
Viitorii membri ai guvernului pot deţine cetăţenia mai multor state
Membrii noului Guverm vor putea deţine cetăţenia altui stat, nu doar a R. Moldova. Prevederea dată se conţine în hotărârea cu privire la modificarea Legii cu privirte la Guvern, adoptată cu votul majorităţii deputaţilor joi, 17 septembrie, transmite Info-Prim Neo.
Decizia dată a stârnit critici dure din partea deputaţilor fracţiunii Partidului Comuniştilor (PCRM), care susţin că membrii Guvernului trebuie să deţină în exclusivitate cetăţenia R. Moldova.
Alexandru Tănase, deputatul fracţiunii Partidului Liberal Democrat (PLDM), a spus că „orice modificare ce ţine de cetăţenie are în vedere istoria şi componenţa etnică a acestei ţări”.
Dorin Chirtoacă, deputatul fracţiunii Partidului Liberal (PL), a declarat că decizia semnifică un pas înainte, pentru că această practică există în majoritatea ţărilor europene.
În 2003, Parlamentul R. Molodva a adoptat o lege, prin care a permis moldovenilor să deţină cetaţen ia mai multor state. În 2007, printr-o decizie aprobată de către deputaţii fracţiunilor PCRM şi PPCD, funcţionarilor de stat precum deputaţii, miniştrii, judecătorii, poliţiştii, vameţii etc. le-a fost interzis să deţină şi cetăţenia altui stat.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲