Deschiderea de noi consulate în R. Moldova rămâne în aşteptarea unui răspuns pozitiv, susţine ambasadorul României la Chişinău
adăugat 05 septembrie 2008, 15:19, la Politică
România rămâne în aşteptarea unui răspuns pozitiv pentru deschiderea unor noi consulate la Cahul şi Bălţi, a declarat pentru NewsIn Filip Teodorescu, ambasadorul României la Chişinău. Oficialul a subliniat că acest lucru ar fi cu precădere în interesul cetăţenilor moldoveni, care sunt principalii solicitanţi de vize. Pe de altă parte, Filip Teodorescu consideră că dezvoltarea cadrului juridic este necesară şi a menţionat faptul că Bucureştiul rămâne deschis pentru găsirea unui acord în acest sens. În ceea ce priveşte soluţionarea conflictului din Transnistria, diplomatul este de părere că acest lucru trebuie ajustat în funcţie de evoluţiile recente din zonă."Deschiderea unor consulate la Cahul şi Bălţi rămâne în continuare o solicitare valabilă, la care este nevoie şi de răspuns practic pentru că este o situaţie evidentă care trebuie rezolvată cu imperiozitate. Un număr foarte mare de cetăţeni din R. Moldova se adresează consulatului nostru şi aceştia au nevoie de servicii de cea mai bună calitate. În acest context, România rămâne în aşteptarea unui răspuns favorabil în ceea ce priveşte cererea de a deschide cele două noi consulate", a declarat, pentru NewsIn, Filip Teodorescu.
"Activitatea consulară, care în principal priveşte statisfacerea solicitărilor de vize din partea cetăţenilor moldoveni, are o importanţă crescută în ceea ce priveşte capacitatea de relaţionare dintre cele două ţări. În acest moment, secţia consulară de la Chişinău depune eforturi deosebite în acest sens şi acoperă un volum mare de activitate pentru a satisface la nivelul standardelor europene aceste cereri. De la 1 ianuarie 2007 şi până în acest moment, ambasada României a acordat cetăţenilor moldoveni peste 150.000 de vize", a afirmat oficialul român.
Potrivit ambasadorului, la Chişinău se află, cea mai mare secţie consulară din structura externă a României, aici asigurându-se două treimi din numărul vizelor pe care România îl acordă în sistemul său extern.
Amintim că România a solicitat încă înainte de intrarea în UE deschiderea unor noi consulate în R. Moldova, la Cahul şi Bălţi, dar discuţiile au fost suspendate anul trecut, în condiţiile răcirii relaţiilor dintre cele două ţări. Cu ocazia vizitei din luna iulie a ministrului de externe Lazăr Comănescu la Chişinău discuţiile au fost reluate, dar autorităţile moldovene au dat de înţeles că doresc deschiderea, în sistem de reciprocitate, a unor consulate la Iaşi şi Constanţa.
Cadrul juridic dintre România şi R. Moldova trebuie dezvoltat în continuare
Într-un alt context, Filip Teodorescu consideră că dezvoltarea cadrului juridic dintre cele două ţări este necesară şi a subliniat faptul că Bucureştiul rămâne deschis pentru găsirea unui acord în acest sens.
"Fără îndoială că relaţiile dintre România şi R. Moldova sunt caracterizate de un cadru juridic care constituie baza dezvoltării relaţiilor bilaterale, un cadru juridic care este activ, care trebuie dezvoltat în continuare, iar partea română rămâne deschisă pentru discuţiile referitoare la realizarea de noi acorduri corespunzătoare, inclusiv cele care se numesc în mod generic Tratatul de bază şi Acordul privind frontierele de stat", a explicat ambasadorul.
"În acest domeniu discuţiile dintre cele două părţi continuă, se constată un proces de negocieri care să poată permite ca cele două părţi să găsească consensul, proces care nu trebuie să fie circumstanţiat de elemente cu caracter temporal sau de alte situaţii care nu fac parte direct din procesul de negociere", a mai adăugat acesta.
Ambasadorul român a subliniat importanţa semnării unui acord privind micul trafic de frontieră. "Susţinem şi necesitatea punerii în valoare a cadrului juridic existent - acorduri sectoriale - în baza cărora să se dezvolte relaţii practice la nivelul diferitelor structuri de interes şi de asemenea dezvoltarea cadrului juridic cu alte documente importante - aşa cum este propunerea României pentru încheierea unui acord privind micul trafic de frontieră", a evidenţiat Filip Teodorescu.
Oficialul român a atras atenţia că această propunere priveşte interesul cetăţenilor din zona de graniţă dintre cele două ţări şi semnifică un acord specific între o ţară membră UE şi una care aspiră la acest statut. "Acest acord ar deschide o oportunitate pentru ca cetăţenii din R. Moldova să aibă o mai mare flexibilitate în călătoriile din spaţiul european adiacent", a adăugat Teodorescu.
Documente precum Tratatul politic de bază şi Acordul privind frontierele de stat sunt subiecte de pe agenda bilaterală care stagnează de mulţi ani. În ciuda negocierilor, România şi Republica Moldova nu au reuşit să ajungă la un acord, iar Lazăr Comănescu a sugerat cu ocazia ultimei vizite la Chişinău că semnarea acestor acte mai poate fi amânată.
Soluţionarea conflictului din Transnistria trebuie ajustată în funcţie de evoluţiile recente din zonă
Ambasadorul român la Chişinău a mai explicat că vizitele oficiale din ultima vreme a unor oficiali români la Chişinău transmit un mesaj pozitiv autorităţilor moldovene, mai ales în contextul crizei din Georgia.
"Recentele vizite ale ministrului de externe şi ale preşedintelui României pun în evidenţă voinţa şi disponibilitatea părţii române de a continua un dialog susţinut cu autorităţile din Republica Moldova pentru a pune în valoare tot ceea ce înseamnă potenţialul pozitiv al dezvoltării relaţiilor. Această situaţie are o semnificaţie crescută, mai ales în contextul actual al crizei din Georgia, care accentuează necesitatea ca ţările din zonă să găsească un limbaj comun şi să coopereze între ele", a spus Filip Teodorescu.
"Sunt foarte multe interese care atrag atenţia asupra necesităţii unui parteneriat care să permită implementarea unei politici pentru menţinerea unei stabilităţi şi securităţi corespunzătoare principiilor relaţiilor internaţionale în regiune", a subliniat diplomatul, făcând referire la conflictul îngheţat de pe teritoriul R. Moldova.
Potrivit ambasadorului, România susţine soluţionarea conflictului din Transnistria în format "5+2", dar există şi necesitatea unor ajustări care să ţină cont de situaţia creată de conflictul transnistrean. "Fără îndoială că atât România cât şi alţi factori importanţi ai comunităţii internaţionale susţin necesitatea ca procesul de soluţionare al crizei transnistrene să continue în formatul "5+2", dar şi necesitatea unor ajustări care să ţină cont de ultimele evoluţii, astfel încât să devină cât mai bine fundamentată soluţia pornind de la principiile de drept internaţionale, cu respectarea independenţei, integrităţii teritoriale a R. Moldova", a declarat ambasadorul.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲