A plecat din comuna Babele, aflată pe actualul teritoiu al Ucrainei, şi a ajuns şef al Departamentului Românilor de Pretutindeni şi apoi consilier prezidenţial. Candidatul ARD Eugen Tomac a vorbit pentru EVZ despre proiectele sale pentru românii din afara graniţelor.

EVZ: A fost greu drumul până la funcţia de şef al DRP şi apoi de consilier prezidenţial în România?
Eugen Tomac: Nu este uşor nici astăzi să pleci dintr-o veche provincie românească, din sudul Basarabiei, la Bucureşti, dar mi-am dorit foarte mult să-mi fac studiile în ţară. Am avut şansa să cunosc oameni deosebiţi încă din primul an de studii, pe atunci foştii lideri ai Ligii Studenţilor. Erau singurii care se preocupau serios de soarta românilor care locuiesc în provinciile învecinate. Tot ei m-au sprijinit să înfiinţăm Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, organizaţie neguvernamentală pe care am condus-o câţiva ani de zile. Încrederea acordată m-a motivat să nu-i dezamăgesc pe cei care m-au sprijinit şi am tratat cu multă responsabilitate tot ceea ce am făcut. Am coordonat foarte multe proiecte atât în sprijinul românilor din imediata vecinătate, cât şi pentru tinerii din România.
În 2006, Preşedintele României mi-a acordat şansa de a pune în practică parte din preocupările mele privind românii de pretutindeni şi aşa am ajuns să fac parte din echipa sa.

Fentat de calculator

Care este principala dvs reuşită ca şef al DRP?
Am implementat peste 600 de proiecte, am readus în atenţia oficialilor europeni situaţia românilor din Valea Timocului şi am dat o nouă dimensiune relaţiei dintre România şi românii de pretutindeni, toate acestea datorită sprijinului pe care Preşedintele României l-a acordat acestei problematici.
Cea mai importantă realizare este implicarea mea directă în modificarea legii cetăţeniei române, astfel încât românii de la est de Prut să-şi poată recăpăta acest drept, pe care Stalin l-a furat acum 72 de ani.

Cine sunt adversarii dvs?
Nu-i cunosc, pentru că sunt oameni pe care nu-i recomandă nimic. Ştiu doar că USL mizează în această competiţie pe un membru de-al său care a candidat pentru o funcţie de primar într-o comună din Republica Moldova şi nu a reuşit, iar acum îşi doreşte să ajungă parlamentar la Bucureşti.

Aveţi estimări cu privire la şansele dvs?
Nu am făcut sondaje, dar sper să obţin un scor foarte bun, pentru că am venit în faţa cetăţenilor cu o platformă realistă, nu doar cu sloganuri fără conţinut.

Acum patru ani v-aţi câştigat colegiul la vot, dar l-aţi pierdut la redistribure. Credeţi că situaţia se va repeta?
Desigur cetăţenii sunt cei care decid, obligaţia mea este să-i informez că un candidat trebuie să obţină o victorie categorică, peste 50% din voturi, pentru a-i reprezenta în Parlament pe românii de dincolo de Prut şi nu numai, pentru că acest colegiu se întinde din strâmtoarea Bosfor până în Ţara Soarelui Răsare. Cei mai mulţi cetăţeni români locuiesc în Republica Moldova, de aceea programul meu politic se numeşte "Dreptate pentru Basarabia!".

Lege privind protejarea limbii române

Ce vă propuneţi să faceţi dacă veţi ajunge în Parlament?
Am câteva iniţiative importante pe care le voi promova imediat în Parlamentul de la Bucureşti. Avem obligaţia să modificăm din temelie cadrul juridic existent în relaţia cu românii din afară. Avem nevoie de o lege privind protejarea limbii române peste hotare, deoarece sunt state în care limba română este în pericol de a dispărea.
Îmi doresc să înfiinţez o comisie de anchetă parlamentară privind masacrul de la Fântâna Albă. Acolo, în 1941, au fost omorâţi peste 3.000 de români doar pentru faptul că doreau să revină în România după ce au fost ocupate Basarabia şi Bucovina de Nord. Trebuie să ştim cine sunt vinovaţii şi câţi români au fost omorâţi într-una dintre cele mai mari tragedii din istoria noastră. Românii din acest colegiu îşi doresc să aibă în Parlamentul de la Bucureşti un reprezentat care să-i asculte şi să se implice în rezolvarea problemelor lor. Îmi doresc să devin această voce în Parlamentul naţional.

Cum votează românii de peste Prut

Întrebat în funcţie de ce criterii decid locuitorii Republicii Moldova, care au cetăţenie română, să-şi dea votul partidelor din România, având în vedere că în România votul este polarizat şi extrem de personalizat, Eugen Tomac a răspuns: "Cetăţenii români de aici sunt atenţi la viaţa politică şi preocupaţi de ceea ce se întâmplă, pentru că ştiu că votul din 9 decembrie le va arată care este direcţia pe care o urmează România", explică Eugen Tomac. "Oameni sunt dezamăgiţi atunci când îi aud pe politicienii de la Bucureşti vorbind în acelaşi ton precum comunistul Voronin, atunci când fac referiri jignitoare la adresa liderilor Uniunii Europene sau cei ai Statelor Unite", punctează el.

Candidatul ARD nu găseşte surprinzătoare afinitatea USL faţă de Rusia. "Atât timp cât mentorul USL este fostul preşedinte Iliescu, nu mă miră că există o afinitate ideologică ce ţine de această opţiune. Liderii slabi, de obicei, nu sunt în stare să facă faţă unui sistem democratic şi se ascund în spatele unor retorici care fac mult rău ţării, încercând să schimbe direcţia pe care societatea o urmează", apreciază el. Consilierul preşedintelui spune însă că "românii din Basarabia ştiu sigur un lucru important, că pe timpul fostului preşedinte Ion Iliescu au fost lipsiţi de dreptul de a solicita cetăţenia română, iar Preşedintele Traian Băsescu a deblocat acest mecanism şi astăzi orice basarabean poate să-şi ceară cetăţenia română înapoi". Tomac s-a declarat convins că românii ştiu că direcţia corectă este Vestul.