Autoritorităţile moldovene au avut o poziţie rezervată, dar cumpătată, în privinţa Declaraţiei Medvedev-Ianukovici referitoare la situaţia din regiunea transnistreană, semnată luni la Kiev.

Deşi în document se resimte tentaţia celor doi şefi de stat de a se implica în treburile interne ale Republicii Moldova, replica oficială reţinută a Chişinăului a fost apreciată de diplomaţii străini.

Esenţa care poate fi extrasă din mesajul inteligent şi, aparent, indulgent al Guvernului de la Chişinău este că Moldova are principii, demnitate şi prieteni.

Republica Moldova şi regiunea transnistreană trebuie să fie o singură ţară! Aceasta trebuie să fie neutră din punct de vedere militar şi să se dezvolte într-un spaţiu unic economic şi de apărare. Soluţia problemei transnistrene trebuie identificată în baza unui dialog egal dintre autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol cu scopul determinării unui statut special bine garantat pentru regiunea transnistreană.

Acestea sunt principalele teze din Declaraţia Medvedev-Ianukovici semnată luni, la Kiev, referitoare la situaţia din regiunea transnistreană. Cei doi şefi de stat au semnat documentul respectiv în afara formatului de negocieri 5+2 şi fără a pune măcar la curent Republica Moldova.

Deşi iniţial s-a arătat iritat de gestul preşedinţilor Medvedev şi Ianukovici, marţi, premierul moldovean Vlad Filat a emis un mesaj foarte bine cizelat din punct de vedere diplomatic din care extragem următoarea concluzie: Suntem gata de negocieri, dar cerem retragerea armatei ruse de pe teritoriul nostru naţional.

„Guvernul Republicii Moldova îşi exprimă disponibilitatea de a purcede fără întârziere şi fără condiţii prealabile la negocieri constructive în formatul 5+2 şi se adresează către toate părţile implicate să procedeze în acelaşi mod. Totodată, Guvernul Republicii Moldova, evocând rolul actualei misiuni de menţinere a păcii în stabilizarea situaţiei după stoparea conflictului armat, se pronunţă pentru lansarea consultărilor cu privire la transformarea acesteia într-o misiune civilă, multinaţională cu mandat internaţional. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, primit la Kiev de omologul Viktor YanukoviciGuvernul Republicii Moldova pledează pentru diminuarea factorului militar în regiune, inclusiv prin retragerea completă a muniţiilor care aparţin Federaţiei Ruse şi a contingentului militar ce asigură paza acestora”.

Mai departe, premierul Vlad Filat a subliniat cât de importantă este pentru Republica Moldova poziţia Uniunii Europene în soluţionarea diferendului transnistrean:

„Guvernul Republicii Moldova apreciază sprijinul ferm al UE pentru soluţionarea problemei transnistrene exprimată în declaraţia din 17 mai 2010 a înaltului reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate”.

Analiştii politici moldoveni au fost mult mai duri în aprecierile pe care le-au dat în privinţa semnării Declaraţiei despre Transnistria de către preşedinţii Medvedev şi Ianukovici. Directorul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Igor Munteanu:

„Orice declaraţie care vine în afara acestui format 5+2, dar aceasta este o declaraţie separată de formatul 5+2, este un precedent care degradează statutul negocierilor. Aceşti doi mediatori încearcă să impună nişte elemente încercând să spună că, dacă scuturăm bine Constituţia Republicii Moldova, pe ei îi aranjează ca în viitoarea constituţie să fie în continuare consolidată neutralitatea permanentă”.

Igor Munteanu susţine că semnarea acestei declaraţii reprezintă o schimbare de paradigmă a politicii externe a Ucrainei care, potrivit lui, „începe să se adapteze la politica agresivă a Federaţiei Ruse”. Totodată, analistul consideră că „Ucraina încearcă să folosească Transnistria pentru a-şi rezolva problemele cu Rusia”.

La rândul său, vicepremierul moldovean Victor Osipov, negociator principal din partea Chişinăului în problema transnistreană, a exclus posibilitatea ca Ucraina să poată folosi Transnistria într-un târg cu Federaţia Rusă:

„Ne-am prins cu mult timp înainte şi am luat şi măsuri de anticipare.... Suntem foarte avansaţi în procesul de includere a Republicii Moldova într-un concept european de securitate sub acoperirea acestor interese de securitate din Europa de Sud-Est.... Şi dacă cineva are de gând să facă târguri – le va face cu propriile active, nu cu activele Moldovei”.

Oficialul moldovean a evitat să spună, însă, despre ce fel de „concept european de securitate” în care ar avea loc şi Republica Moldova este vorba.

Reacţiile, de data aceasta, tactice ale Chişinăului au enervat autorităţile separatiste de la Tiraspol care au recurs din nou la ameninţări. Co-preşedintele Comisiei Unificate de Control din partea Tiraspolului, Oleg Beleakov, a cerut Rusiei să suplimenteze contingentul militar rus din zona de securitate de la Nistru, deoarece, - spune el, - „dialogul cu Moldova rămâne unul imprevizibil şi există pericolul apariţiei conflictelor ca în 1992".