Nicolae Negru: PCRM, criză de strategii, AIE – criză de strategi
adăugat 05 octombrie 2010, 10:07, la Politică
Campania electorală despre care s-a tot vorbit pe parcursul anului, după 7 decembrie 2009, a început. După cum era de aşteptat, comuniştii au reacţionat primii, anunţându-şi lozinca electorală şi primele zece persoane de pe lista candidaţilor.
Un semn bun pentru alianţă e că sloganul PCRM - „Moldova alege victoria" - este unul istorico-ideologic sau ideologico- (geo)politic, fără tangenţe vizibile cu problemele sociale şi economice cu care se confruntă populaţia RM. Ceea ce ne vorbeşte despre faptul că pe plan economic şi social guvernarea AIE s-a descurcat destul de bine şi comuniştii s-au pomenit în dificultatea de a formula nişte pretenţii serioase faţă de Alianţă, care să convingă electoratul.
Schimbări de formă
Strategia comuniştilor a suferit scimbări de formă, dar nu şi de conţinut. Miza lor rămâne trecutul şi vizează doar o parte a populaţiei RM, în special partea rusofonă. Va fi speculat, desigur, refuzul lui Ghimpu de a merge de 9 mai la Moscova şi decretul său privind ziua de 28 iunie, declarată drept zi a ocupaţiei fasciste. Fiindcă nu toate partidele AIE s-au solidarizat atunci cu Ghimpu, aceasta le va permite să pareze loviturile comuniştilor. PD va putea folosi drept „scut" nu numai disensiunile sale cu PL, ci şi acordul cu Edinnaia Rossia, care este partidul lui Putin. PLDM, la rândul său, are avantajul de a fi restabilit, prin întâlnirile lui Filat cu Smirnov, circulaţia trenurilor pe ruta Chişinău-Odesa, de a fi efectuat şi alte acţiuni de consolidare a încrederii de pe ambele maluri ale Nistrului. Meritul din acest punct de vedere este şi al vicepremierului Victor Osipov, înscris pe lista AMN.
Plafonarea PCRM
Spre deosebire de alte dăţi, lista PCRM nu include persoane noi şi faptul acesta iarăşi nu este în favoarea unei schimbări de atitudine faţă de comunişti, vorbind despre o criză de cadre în acest partid. Toate împreună confirmă impresia că liderii PCRM s-au plafonat din punct de vedere strategic, că ei nu pot ieşi din cercul vicios în care s-au pomenit din cauza lui Voronin, care, la rândul său, nu-şi poate depăşi condiţia de nomenclaturist şi „ienicer" al Imperiului Sovietic. Virajul recent al liderululi PCRM spre CSI, atacul la adresa UE demonstrează că transformarea sa în partid modern, european era praf în ochi. PCRM e în criză de strategii şi poate fi înfrânt definitiv, dar problema e că formaţiunile AIE, în special PLDM, ca partid cu cele mai mari şanse electorale, nu pune preţ pe strategii, dacă e să judecăm după rezultatele referendumului (dar şi ale alegerilor de anul trecut). O altă hibă e că polittehnologii străini pe care îi angajează nu cunosc realităţile noastre, venind uneori cu idei bizare. (Circulă zvonul că premierul Filat a căzut pradă unor astfel de „tehnologi", atunci când a decis să-şi fenteze partenerii de coaliţie, furând de sub nasul lor „cartoful" numit „majorarea pensiilor", ca să pară „puternic". „Puternic" şi „egoist" sunt totuşi lucruri diferite.)
Atuurile AIE
Partidele AIE intră în campania electorală cu două atuuri, care însă mai urmează a fi „valorificate", adică explicate alegătorilor. E vorba în primul rând despre faptul că a reuşit să asigure o guvernare competentă, care a gestionat ieşirea RM din criza financiară şi economică (pe care le-a ignorat, din raţiuni electorale, guvernul comunist), a stabilizat economia şi a obţinut o creştere economică sănătoasă; guvernul AIE nu numai că a plătit creşterea pensiilor promise de comunişti, fără acoperirea financiară necesară, dar şi a acumulat resurse pentru sporirea plăţilor de asistenţă socială categoriilor vulnerabile ale populaţiei RM.
În al doilea rând, e vorba despre manifestările de simpatie din partea UE faţă de actuala guvernare. Făcând abstracţie de sumele fabuloase de asistenţă financiară promise RM, un gest fără de precedent în acest sens a fost recenta vizită a 24 de reprezentanţi ai UE, prieteni ai RM, la Chişinău. Fără a ignora, bineînţeles, contribuţia excepţională a României în acest caz, o astfel de vizită nu ar fi fost posibilă fără un angajament şi o receptivitate pe potrivă în cadrul Ministerului de Externe din RM, a ministrului Iurie Leancă în primul rând. Alianţa poate fi felicitată pentru această reuşită de proporţii, mai cu seamă că unii miniştri de Externe ai ţărilor UE au explicat că, spre deosebire de guvernarea comunistă, care numai vorbea, dar nu făcea nimic în scopul integrării europene, guvernarea AIE nu aşteaptă ca Bruxelles-ul să-i formuleze sarcini de integrare, ci le anticipează. „Moda" RM în Europa, după cum s-a exprimat ministrul de Externe al României, Teodor Baconschi, are toate datele unei determinări, a unei decizii conştiente a Bruxelles-ului de a nu lăsa RM pe mâna Rusiei. De data aceasta, UE pare dispusă „să se bată" pentru simpatia cetăţenilor moldoveni, nu numai pe plan politic, dar şi pe cel economic, cultural şi informaţional. După cum PCRM îşi asumă reprezentarea intereselor ruseşti în RM, AIE este în drept să se pretindă promotor al valorilor şi intereselor europene, occidentale în RM.
Mai aproape de oameni
Astfel, în virtutea circumstanţelor, partidele AIE au ocazia să-şi axeze campania electorală mai aproape de interesele şi aspiraţiile alegătorilor. Din păcate, impactul mesajului lor va fi şubrezit de amintirea disensiunilor şi certurilor care au marcat acest an politic. Electoratului va trebui să i se explice că e vorba despre manifestări inerente unei guvernări de coaliţie şi că „stabilitatea" din timpul guvernării comuniste a fost asigurată cu preţul încălcării unor drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor, al atrofierii instituţiilor de stat şi creării unui cult al personalităţii lui Voronin prin intermediul televiziunilor cu acoperire naţională, inclusiv cea publică, monopolizate de comunişti.
Surprize pe liste
Cea mai mare surpriză de pe listele partidelor AIE este lipsa lui Dorin Chirtoacă de pe lista PL. Sigur, primarul Chişinăului ar risca mult dacă s-ar dedica campaniei electorale în prag de iarnă, pe când nişte lucruri făcute bine în funcţia de primar ar influenţa, indirect, şi rezultatele alegerilor parlamentare în folosul PL, ţinând cont de faptul că în Municipiul Chişinău se concentrează un sfert din electoratul RM. Îmbunătăţirea situaţiei financiare a Municipiului îi oferă lui Chirtoacă un prilej de realizare a unor proiecte promise în 2007. Eliminarea mirosului neplăcut din capitală este un prim pas în această direcţie.
Pe de altă parte, mişcarea din PL este şi o consecinţă a creşterii popularităţii lui Mihai Ghimpu, care se simte acum capabil să joace rolul de locomotivă pentru partidul său. Nu se ştie însă pe cât de chibzuit este acest pas, dacă este bazat pe rezultatele unor sondaje sau pe nişte impresii sau deducţii personale. Rămâne de văzut dacă tinerii care l-au votat cu entuziasm pe Chirtoacă vor vota la fel de activ lista PL şi în lipsa numelui său.
Rupţi de realitate?
O altă surpriză o prezintă PD, care nu îl are în echipa de candidaţi pe Oazu Nantoi. Este o veste neplăcută pentru simpatizanţii acestei formaţiuni, chiar dacă retragerea lui Nantoi, se spune, nu a fost decisă decât de el însuşi. Având reputaţia unui politician cu principii, care se poate ridica deasupra interesului de partid, Nantoi era ca un fel de test de prooccidentalism şi „coruptionproof", conferind PD-ului un plus de credibilitate şi respectabilitate. Mai cu seamă că, în mod neaşteptat, pe locul trei în listă figurează Adrian Candu, căruia presa îi atribuie relaţii strânse cu controversatul om de afaceri Vladimir Plahotniuc.
AMN s-a adunat cuminte în jurul liderilor actuali, deşi nu i-ar fi stricat nişte „achiziţii" care să-i împrospăteze imaginea şi să-i scoată în evidenţă potenţialul profesionist destul de bun, dacă e să judecăm după prestaţia miniştrilor săi.
Cei de la PDLM ne mai ţin în suspans, ca şi cum 60 de zile de campanie electorală e prea mult pentru ei. Intenţionează cumva să demonstreze că propunerea de reducere a campaniei electorale până la 30 de zile nu a fost rodul unui simplu hatâr? Sperăm totuşi că liderii liberal-democraţi nu au reuşit pe parcursul unui singur an să se rupă complet de realitate. Exemplul PCRM de anul trecut ar trebui să le fie de învăţătură.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲