Primii romani au inceput să voteze in străinătate
adăugat 22 noiembrie 2009, 03:22, la Politică
Secţia de vot 289 din Auckland s-a deschis sambătă seara la ora 20.00, ora Romaniei (7.00, ora locală), astfel că romanii care se află in Noua Zeelandă sunt primii care pot merge la urne pentru a-şi alege preşedintele şi pentru a a-şi exprima opinia prin referendum, potrivit NewsIn.Decalajul de fus orar dintre Noua Zeelandă şi Romania este de 11 ore, astfel că sambătă, cand la Bucureşti a fost ora 20.00, la Auckland era deja duminică, ora 7.00, cand, potrivit legii, incepe procesul de votare pentru prezidenţiale şi referendum. Secţia din Auckland se va inchide duminică la ora 10.00, ora Romaniei.
Potrivit legislaţiei, votarea incepe şi in străinătate la ora 7.00, ora locală, şi se desfăşoară pană la ora 21.00, ora locală, cand secţia de votare se inchide, interval in care au loc două procese electorale - prezidenţialele şi referendumul.
Pentru secţia de vot de la Auckland MAE a trimis 1.000 de buletine de vot. La alegerile europarlamentare din 2007 din Noua Zeelandă au votat numai 85 de romani, la referendumul pentru demiterea preşedintelui 38, la alegerile legislative din 2008 au votat 21 de cetăţeni romani, iar alegerile europarlamentare din 2009 nici nu a mai fost organizată vreo secţie de votare pe teritoriul Noii Zeelande.
Pană la acest scrutin, romanii de acolo votau la Wellington, capitala ţării, dar MAE a decis să mute pentru prezidenţiale şi referendum secţia de votare la Auckland.
Statisticile de la ultimele scrutine arată o prezenţă destul de scăzută la vot a romanilor din străinătate al căror număr este estimat, potrivit anumitor surse, la circa trei milioane de persoane. La alegerile generale din 2004 s-au prezentat la urne aproape 39.000 de romani de pe tot globul. Pentru referendumul vizand demiterea preşedintelui, din mai 2007, au votat peste 75.000 de romani din străinătate, iar pentru europarlamentarele din 2007 au votat numai 21.000 de romani. La alegerile parlamentare din noiembrie 2008 au votat 24.000 de romani de peste hotare, iar pentru scrutinul din iunie 2009 pentru alegerea europarlamentarilor au votat puţin peste 14.000 de cetăţeni din diasporă.
Potrivit datelor existente, structura preferinţelor electorale din străinătate este diferită de cea la nivel naţional, unde partidele politice nu sunt atat de clar distanţate şi unde nici nu există un lider absolut. Astfel, la alegerile europarlamentare cei mai mulţi romani din străinătate au preferat PD-L, cu 37,13% dintre voturi, urmat, la distanţă, de PNL, cu 15,68%, de PSDAPC cu 14,87% şi de Elena Băsescu cu 11%.
Aceeaşi situaţie a fost inregistrată şi la scrutinul legislativ din noiembrie 2008, cand PD-L a obţinut, in străinătate, 46,46% de voturi. A fost urmat de PNL cu 23,51% şi de alianţa PSD-PC cu 13,23%. PRM a primit 7,49% dintre voturi, UDMR 5,11% şi PNG 3,05%.
Procesul electoral din strainatate se va incheia luni pe coasta de vest a SUA
Votul in străinătate se va desfăşura, in total, pe durata a 35 de ore. Raportat la fusul orar din Romania, procesul electoral din străinătate, care a inceput sămbătă seară, se va incheia luni, 23 noiembrie, pe coasta de vest a SUA, secţiile de vot de la Los Angeles, Seattle, San Francisco, Las Vegas şi Portland fiind ultimele care se vor inchide - la ora 7.00, ora Romaniei.
Pană cand se vor deschide secţiile de votare din ţară, romanii din 31 de state au deja posibilitatea să meargă la urne. Astfel, in cursul nopţii se vor deschide pe rand toate secţiile de votare din ţările care se află in emisfera estică a globului şi au un fus orar avansat faţă de cel al Romaniei. Odată cu votul din ţara noastră, va debuta votul şi pentru romanii care se află in alte 17 ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, iar la o oră după ce se deschid urnele in Romania vor putea să voteze şi Romanii din Spania sau Italia.
MAE a organizat 294 sectii de vot in strainatate
Pentru actualele alegeri Ministerul de Externe a decis organizarea a 294 de secţii de vot in străinătate. Dintre acestea, 55 se află in Italia, 38 in Spania, 13 in R. Moldova, nouă in Franţa, trei in Ungaria, cinci in Germania, trei in Rusia, patru in Canada şi 28 in SUA.
Ministerul de Externe a trimis 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate pentru alegerile prezidenţiale şi cate 600.000 de buletine de vot pentru fiecare dintre cele două intrebări ale referendumului naţional (un buletin pentru fiecare intrebare), in total 1.800.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale şi referendum. Cele mai multe buletine de vot au fost trimise in Italia, anume 167.600, urmand Spania cu 155.200, Republica Moldova cu 52.000 şi SUA cu 44.076.
La prezidenţiale şi referendum pot vota şi turiştii, iar actele de identitate pe baza cărora se poate vota in străinătate sunt: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, valabile in ziua votării.
Alegătorul care se prezintă la vot nu semnează pe un singur tabel electoral ci va semna in două tabele: unul pentru alegerea preşedintelui – urmand a primi buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui şi intr-un tabel electoral pentru referendum – şi va primi cele două buletine pentru referendum. De asemenea, alegătorii vor completa două declaraţii pe proprie răspundere că nu au votat nicăieri - una pentru referendum, una pentru alegerea preşedintelui, in funcţie de opţiunea de vot.
De aceea, Ministerul de Externe a atras atenţia că este posibil ca in unele cazuri durata efectivă a procesului de exercitare a dreptului de vot să fie mai mare, avand in vedere că au loc două procese electorale in acelaşi timp şi a recomandat ca alegătorii să se prezinte din timp la secţia de votare pentru a evita aglomeraţia.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲