Exista precedente, in anii 70 in Franta cu cei nascuti in Algeria, si in anii 90 cu Germania de est.

Cateva ziare europene influente au revenit recent la presupusele ingrijorari pe care le-ar avea europenii in legatura cu obtinerea cetateniei romane de un numar tot mai mare de moldoveni. Europa Libera i-a intrebat pe Cristian Ghinea, directorul Centrului Roman de Politici Europene de la Bucuresti, si pe Jana Kobzova, Coordonatorul pentru Rusia si Europa extins de la Consiliul European pentru Relatii Externe din Londra, cum se explica ingrijorarea invocata de presa.

Coordonatorul pentru Rusia si Europa extinsa de la Consiliul European pentru Relatii Externe din Londra, Jana Kobzova noteaza ca articolelele ce vizeaza proportiile pretins ingrijoratoare ale obtinerii pasapoartelor romanesti de catre moldoveni au aparut in ziare considerate eurosceptice, cu toate acestea ele exprima o anume stare de spirit in anumite straturi sociale din Europa de Vest:

Jana Kobzova: "Germania, Marea Britanie, Italia au avut experientele lor proprii cu muncitori din Europa de Est. Chiar daca s-a inregistrat si un beneficiu asupra economiilor lor, perceptia publicului este in disonanta cu acest impact, europenii au impresia ca lucratorii din estul Europei le iau locurile de munca.

Vestul Europei se arata ingrijorat alteori de faptul ca extinderea a mers prea departe si mai curand ar opta pentru oprirea extinderii decat pentru continuarea asimilarii de noi membri. De aceea, problema pasapoartelor si pasii facuti de Romania le trezeste ingrijorare intrucat le da senzatia ca s-ar incerca o extindere prin "usa din spate", cum ar veni."

Experta nu exclude ca motivatia cea mai simpla a articolelor critice este lipsa de subiecte incitante in plina vara. Si totusi articolele sunt de luat in seama intrucat pot fi considerate o hartie de turnesol ce reda reactia la tot ce se intampla in Romania si in Republica Moldova. Experta noteaza in acelasi timp ca la modul practic Uniunea Europeana nu poate zadarnici acordarea cetateniei romanesti pentru ca este vorba despre dreptul suveran al Romaniei.

Jana Kobzova: "In general sa eliberezi pasapoarte cetatenilor care traiesc in alte state, este un lucru sensibil. Mai ales dupa razboiul ruso-georgian, pentru ca asta e ceea ce a facut Rusia in Osetia de Sud si Abhazia – a eliberat pasapoarte ruse si a folosit ca argument pentru intrarea in Georgia protejarea cetatenilor rusi. Si de aici provin ingrijorarile."

Directorul Centrului Roman de Politici Europene de la Bucuresti, Cristian Ghinea crede ca o parte din responsabilitatea pentru zisul subiect scandalos ar fi trebuit sa si-o asume autoritasile romanesti care, noteaza expertul, nu au putut comunica eficient europenilor despre temeiurile si evolutia procesului de redobandire a cetateniei romane de catre cei din Republica Moldova.

Cristian Ghinea: "Trebuie sa comunicam bine si coerent si preventiv, sa nu mai asteptam scandaluri de presa si sa fim acuzati si pur si simplu sa comunicam noi de buna-voie aceste informatii. De pilda, nu se comunica foarte bine la Ministerul Justitiei din Romania numarul de cetatenii, cum se acorda, in ce stadiu se afla dosarele, cate dosare sunt respinse – aceasta este foarte important ca sa arati ca nu dai tuturor celor care o cer."

Expertul este de parere ca Bucurestiul ar fi trebuit sa insiste pe conformitatea cu normele si principiile europene a procesului de redobandire a cetateniei cu suficiente precedente in practicile europene.

Cristian Ghinea: "Sa spunem la Bruxelles, sa spunem Uniunii Europene, ca este un proces de redobandire a cetateniei, care nu se practica pe scara masiva si imediata, adica nu dam doua–trei milioane de cetatenii imediat, este un proces in timp, chiar greoi. Exista precedente, in anii 70 cu Franta si cu cei nascuti în Algeria, care era teritoriu administrativ francez si care si-au recapatat cetatenia franceza, la fel nu mai vorbesc de cei din Germania de Est."

Directorul Centrului de la Bucuresti spune ca in urma furtunei de presa s-ar putea sa existe o presiune mai mare pe autoritatile romanesti, dar in acelasi timp este important sa se faca diferentierea intre ceea ce el numeste isteriile din mass-media, discursul politic si realitatatile curente.