Românii din Bulgaria sunt supuşi unui continuu proces de asimilare şi cer statului român ca, în relaţia cu partenerul bulgar, să dea dovadă de mai multă fermitate în a cere ca drepturile acestora să fie respectate.

Preşedintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, dr. Ivo Gheorghiev, a vorbit, vineri, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, despre problemele cu care se confruntă românii din Bulgaria, care nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională.

El a spus că românii din Bulgaria, 'care sunt 300.000, inclusiv cei asimilaţi', nu au şcoli în limba română, nu au mass media, iar serviciul religios în limba maternă este asigurat doar parţial, cu mari eforturi.

'Dacă ne uităm real la situaţia creată, noi avem o singură dorinţă - să oprim procesul de asimilare prin pârghiile prin care a fost declanşat. Să întoarcem istoria înapoi, să aflăm cum ne-au asimilat şi să ne dezasimilăm, dacă pot spune aşa. În primul rând, procesul de asimilare trebuie să fie oprit', a spus Ivo Gheorghiev.

El a adăugat că acest proces poate fi oprit prin acordarea dreptului de folosire a denumirilor topografice în limba română, dar şi prin introducerea învăţământului în limba maternă în şcolile în care învaţă copiii români.

Întrebat dacă aceste probleme nu ar putea fi rezolvate prin recunoaşterea românilor din Bulgaria ca minoritate naţională, Ivo Gheorghiev a subliniat că 'acesta este un punct nevralgic' şi a opinat că statul român trebuie să ceară cu mai multă fermitate ca, pe principiul reciprocităţii, drepturile acestora să fie respectate.

'Recunoaşterea ca minoritate este un punct nevralgic. Statul bulgar nu ne recunoaşte ca minoritate, nu ne dă voie să cerem politic această recunoaştere (...) Statul român trebuie să ceară, cu mai multă fermitate, pe baza reciprocităţii, respectarea drepturilor noastre. Pentru că minoritatea bulgară din România, pe care noi o respectăm profund, se bucură de drepturi mult mai multe, mai mari (...). Drepturile pe care le-a dat statul român trebuie să fie pildă pentru statele din jur, ar trebui toate minorităţile româneşti din afară să beneficieze de ele', a subliniat reprezentantul etnicilor români din Bulgaria.

El a adăugat că 'statul român nu trebuie să uite niciodată că noi suntem o parte din corpul mare românesc' şi a opinat că este nevoie de un minister al românilor din afara frontierelor.

Ivo Gheorghiev le-a dezvăluit celor prezenţi că a fost ameninţat cu moartea de mai multe ori, pentru că luptă pentru drepturile românilor din Bulgaria, iar la viaţa sa şi a familiei sale s-a atentat de mai multe ori.

'Toată bucuria noastră de a fi români, la un moment dat, se rezumă la faptul că suferim pentru că suntem români. Nu pentru că merităm, ci pentru că existăm (...) Am fost ameninţat cu moartea, acum trei ani familia mea a stat trei luni cu bagajele făcute pentru ca, în situaţia în care voi fi omorât, să meargă la Ambasada României din Sofia. S-a atentat de trei ori la viaţa mea şi o dată la viaţa familiei', a spus Ivo Gheorghiev.

Cercetătorul Emil Ţârcovnicu, de la Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române, a explicat ce s-a întâmplat cu românii din Bulgaria de-a lungul istoriei şi cum s-a ajuns ca aceştia să dispară din documentele realizate la recensămintele oficiale. El a subliniat că, în acest moment, românii din Bulgaria au o identitate duală.

'Românii din Timoc au o identitate duală. Dacă sunt întrebaţi de bulgari spun că sunt bulgari, dacă sunt întrebaţi de români spun că sunt români (...) Aceasta şi probabil pentru că omul simplu, de la ţară, nu vede interesul de a se afirma ca român în faţa autorităţilor. Fac confuzia între cetăţenie şi naţionalitate', a spus Emil Ţârcovnicu.

În legătură cu problema asimilării, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) al Academiei Române, a subliniat că este vorba de un concept politic agresiv care generează numai probleme.

'Problema asimilării, aşa cum se practică la sud de Dunăre şi dincolo de Prut, dincolo de Crişuri, este una de program politic, ţine de nişte pan-idei, precum pan-hungarismul sau pan-slavismul, este un concept politic, agresiv, care generează probleme. Care pârjoleşte mentalul locului, pârjoleşte etniile locale, nu procură soluţii, ci generează probleme', a afirmat directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) al Academiei Române.

Cursanţii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului vor discuta, în cursul după-amiezii, despre situaţia românilor din Valea Timocului, din Serbia, care, la rândul lor, nu beneficiază de niciun fel de drepturi ca minoritate.