Schimbarea la faţă a R. Moldova
adăugat 14 august 2009, 11:11, la Politică
Marian Lupu – preşedinte al republicii, Vlad Filat – preşedinte al Parlamentului, Mihai Ghimpu – vicepreşedinte al Parlamentului şi Serafim Urechean – prim-ministru. Astfel, se pare, vor fi repartizate principalele funcţii în stat între cele patru partide care au format Alianţa pentru Integrare Europeană, coaliţia care îşi propune să guverneze R. Moldova în următorii patru ani. Deşi repartizarea acestor funcţii încă nu este bătută în cuie, sursele noastre din cele patru partide susţin că tendinţa rămâne aceasta. Cât priveşte celelalte funcţii (de şefi de comisii parlamentare şi miniştri – n.r.), despre acestea se discută abia pe culoare.Lupu – la Preşedinţie, Filat – la Parlament
Despre cine vor fi candidaţii pentru principalele trei funcţii în stat s-a vorbit mult în ultimele săptămâni. Iniţial, se zvonea că Vlad Filat ar fi fost favoritul pentru funcţia de prim-ministru, iar Mihai Ghimpu – pentru funcţia de preşedinte al Legislativului, apoi a trecut un zvon potrivit căruia Marian Lupu ar fi fost candidatul coaliţiei pentru funcţia de premier. Acum, lucrurile au devenit mai clare. Vlad Filat a declarat şi în presă că optează pentru funcţia de spicher, cea mai sigură în actualele condiţii. Marian Lupu ţine neapărat să devină preşedinte, lucru pe care, din câte se pare, l-au acceptat deja şi ceilalţi membri ai coaliţiei (vom vedea dacă şi comuniştii vor susţine candidatura sa – n.r.).
Mai mulţi candidaţi pentru postul de prim-ministru
Cât priveşte funcţia de prim-ministru, aici lucrurile sunt mai puţin clare. Sursele noastre susţin că principalul candidat pentru acest post ar fi Serafim Urechean. Totuşi, s-au vehiculat în acest sens şi numele lui Mihai Ghimpu, dar şi al unui candidat neafiliat politic. Este vorba despre rectorul Academiei de Studii Economice, Grigore Belostecinic, candidatura acestuia, însă, se pare că a picat. În acelaşi timp, din informaţiile de care dispune JURNALUL, mai multe organisme internaţionale l-ar fi agreat pentru funcţia de premier pe Marian Lupu, care are experienţă în domeniul Executivului, activând în funcţia de ministru al Economiei în perioada 2003 – 2005.
Reforme în Executiv
Dacă liderii celor patru partide nu au decis deocamdată cui să-i revină responsabilitatea (cea mai mare, de altfel – n.r.) de a conduce Executivul moldovean în plină criză economică şi financiară, în ceea ce priveşte structura viitorului Guvern lucrurile s-au mai clarificat. În urma mai multor şedinţe la care au participat grupuri de reprezentanţi ai Partidului Liberal Democrat (PLDM), Partidului Liberal (PL), Partidului Democrat (PD) şi Alianţei “Moldova Noastră” (AMN), s-a decis reformarea actualului Executiv în proporţie de 50 la sută. Astfel, principala schimbare pe care îşi propun să o facă noii guvernanţi este desfiinţarea tuturor agenţiilor şi a structurilor care au atribuţii similare unui minister şi repartizarea funcţiilor acestora unor structuri din cadrul ministerelor.
MAI va fi demilitarizat
Cât priveşte ministerele, deşi numărul acestora va rămâne, probabil, neschimbat, multe dintre aceste instituţii vor fi reformate. Cele mai multe schimbări se vor produce la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Sarcina de integrare europeană atribuită acestui minister va fi preluată de o suprastructură subordonată direct prim-ministrului. De asemenea, în cadrul tuturor ministerelor vor activa subdiviziuni speciale care se vor ocupa de realizarea politicii de integrare europeană în aceste instituţii. O revoluţie se va produce şi în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care ar putea fi redenumit Ministerul Administraţiei şi Internelor. Scopul principal pe care şi-l propun viitorii guvernanţi în privinţa MAI este demilitarizarea acestei instituţii. De aceea, este foarte probabil ca viitorul ministru al Internelor să fie o persoană civilă.
Fără CCCEC
Nu vor scăpa de reformare nici ministerele Economiei, Justiţiei, Dezvoltării Informaţionale. De la ultimul vor fi retrase serviciile de stare civilă, de documentare a populaţiei şi de înregistrare a autoturismelor şi companiilor, astfel încât ministerul se va ocupa preponderent de elaborarea şi aplicarea politicii de stat în sfera informatizării şi crearea şi implementarea noilor tehnologii informaţionale. Din vechile structuri de stat va dispărea cu desăvârşire Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Atribuţiile acestuia fiind preluate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei.
Funcţia de prim-vicespicher va fi anulată
Alte modificări care urmează a fi operate în Executiv se referă la suprimarea funcţiilor de prim-vicepremieri şi la reintroducerea secretariatului general. În funcţie de aceste modificări din Executiv, vor fi efectuate schimbări şi în atribuţiile comisiilor parlamentare. Tot cu referire la Parlament, putem spune că va fi anulată funcţia de prim-vicepreşedinte al Legislativului, introdusă ilegal, după cum susţin membrii noii coaliţii de guvernare. Iar una dintre funcţiile de vicepreşedinte al Parlamentului îi va reveni, cel mai probabil, preşedintelui Partidului Liberal – Mihai Ghimpu.
In sfirsit se vede soaele dupa 8 ani de nourii.
SAI AJUTE PUTEREA DOMNULUI SI SA LE DEA PUTERE SA LUMINEZE CALEA CETATENILOR INCLUSIV SI CELORA CARE AU FOST INPOTRIVA DEMOCRATILOR.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲