Tiraspolul îşi doreşte o bază militară rusă şi 3.000 de soldaţi ai Moscovei în Transnistria

adăugat 10 septembrie 2008, 09:44, la Ştiri de Top

Şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Istrebciak, a declarat într-un interviu pentru Nezavisimaia Gazeta că Tiraspolul îşi doreşte sporirea numărului de militari şi pacificatori ruşi până la cel puţin 3.000 şi semnarea unui acord privind crearea unei baze militare ruseşti în Transnistria.

"Noi am saluta sporirea efectivului de militari ruşi, inclusiv de pacificatori, dar acest lucru ţine de dialogul dintre Rusia şi Ucraina, pentru că militarii pot nimeri în Transnistria doar prin teritoriul ucrainean", a spus Iastrebciak, adăugînd că Tiraspolul şi-ar dori şi reînfiinţarea escadrilei de elicoptere ruseşti, care a existat în Transnistria pînă în 1998, numai că partea rusă nu a răspuns pînă acum acestor propuneri.

În prezent, forţa de menţinere a păcii din Transnistria este formată din circa 1.500 de oameni, dintre care 500 sunt soldaţi ruşi, 500 transnistreni şi 500 moldoveni. Ucrainenii au statut de observatori.

Rusia a anunţat marţi că intenţionează să menţină "pentru mult timp" aproape 8.000 de militari în teritoriile separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, ministrul rus de externe Serghei Lavrov precizând că acestea nu sunt forţe de menţinere a păcii, ci forţe armate.

Rusia a încheiat de asemenea acorduri de cooperare militară cu cele două republici cărora le-a recunoscut independenţa (spre deosebire de Transnistria), acorduri ce prevăd instalarea unor baze ruse pe teritoriul lor.

Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Vornin şi liderul separatist de la Tiraspol Igor Smirnov s-ar putea întâlni în decurs de o lună, după care va fi stabilită o dată concretă pentru întâlnirea lor cu preşedintele rus Dmitri Medvedev. Anunţul a fost făcut de aşa-zisul ministru de externe al Transnistriei, Vladimir Iastrebciak, în interviul publicat în ediţia de marţi, 9 septembrie, a cotidianului moscovit Nezavisimaia Gazeta. Oficialităţi de la Chişinău şi Moscova nu au comentat deocamdată aceste declaraţii.

În interviul din Nezavisimaia Gazeta, pretinsul ministru transnistrean de externe a spus că pînă la întîlnirea dintre Voronin şi Smirnov, reprezentanţii Tiraspolului ar putea să-şi reia activitatea în cadrul grupurilor existente de lucru dintre Chişinău şi Tiraspol, pe care le-au abandonat în urmă cu cinci luni.

Grupurile de lucru au fost create de Guvernul Republicii Moldova la începutul acestui an pentru sporirea încrederii dintre părţi prin elaborarea unor proiecte comune în domeniile economic, social, ecologic şi umanitar şi pentru realizarea cărora Uniunea Europeană a anunţat că este gata să aloce peste un miliard de euro. Tiraspolul acceptase iniţial să participe la trei grupuri de lucru ce se ocupă de transporturi, probleme medicale şi ajutoare umanitare.

Vladimir Iastrebciak a declarat că mersul negocierilor politice va depinde de viitoarea întîlnire Voronin-Smirnov şi de rezultatele activităţii grupurilor de lucru. El a subliniat însă că autorităţile moldovene nu şi-au făcut publică pînă acum poziţia faţă de proiectul acordului de prietenie şi cooperare dintre statele suverane Moldova şi Transnistria, proiect pe care liderul separatist Smirnov i l-a înmînat lui Voronin în luna aprilie şi pe care îl consideră şi acum drept singura soluţie posibilă a conflictului transnistrean.

Referitor la formatul în care vor avea loc negocierile politice, Vladimir Iastrebciak a spus că actuala formulă 5+2, din care fac parte OSCE, Rusia şi Ucraina - ca mediatori, SUA şi UE - ca observatori, plus Chişnăul şi Tiraspolul ar fi doar una consultativă, întrucît, în opinia sa, decizia finală trebuie să aparţină celor două părţi aflate în conflict.

"Timpul va arăta în ce format se va găsi cea mai eficientă soluţie", a spus oficialul transnistrean, adăugînd că SUA şi UE ar avea un rol secundar, pentru că sunt numai observatori la negocieri. "Consultările în formatul 5+2 vor continua însă, cel puţin pentru a nu se ajunge la situaţia din 2003 cînd planul moscovit de reglementare, cunoscut sub denumirea planul Kozak, a fost respins în ultimul moment. Această experienţă ne-a arătat că încercările de a pune mediatorii internaţionali în faţa faptului împlinit sunt contraproductive, ţinînd cont şi de influenţa pe care Occidentul o are asupra conducerii din Moldova", a spus şeful diplomaţiei de la Tiraspol.

În acest context, Iastrebciak a ţinut să dezmintă zvonurile cum că Tiraspolul ar respinge ideea revenirii la planul Kozak de reglementare transnistreană, idee relansată acum două săptămîni de ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Tiraspolul ar putea accepta un nou plan Kozak, dar numai în condiţii mult mai dure pentru Chişinău, a spus oficialul transnistrean. Planul rus de reglementare propus în 2003 şi respins de Chişinău prevede federalizarea Republicii Moldova, drept de veto pentru Transnistria şi păstrarea prezenţei militare ruse pe termen de 20 de ani.

"Nu înţeleg de ce Tiraspolul ar trebui să cedeze şi mai mult. Doar nu am fost noi cei care am respins în 2003 planul Kozak. Cred că la acel moment existau şanse reale pentru edificarea unui stat comun. Dar ele nu s-au realizat", a declarat Iastrebchak, care a negat că Moscova ar cere Chişinăului şi Tiraspolului să revină la discuţii în baza planului Kozak.

În finalul interviului, Vladimir Iastrebchik a spus că salută poziţia Chişinăului de reglementare exclusiv pe cale paşnică a problemei Transnistriei, dar crede că cele două părţi ar trebui să-şi asume angajamente reciproce de non-agresiune prin semnarea unui acord. Totodată, el a acuzat Chişinăul de ceea ce a numit presiuni economice aplicate Transnistriei din 2006, pentru a-i face pe lideri transnistreni mai maleabili în negocieri. Este vorba despre noul regim vamal la graniţa cu Ucraina, care-i obligă pe agenţii economici transnistreni să se înregistreze la Chişinău pentru a putea efectua operaţiuni import-export. Tot din martie 2006 la graniţa moldo-ucraineană şi-a început activitatea şi misiunea Uniunii Europene de asistenţă ce are ca principal scop combaterea contrabandei, mai cu seamă pe segmentul transnistrean, şi creşterea eficienţei managementului la frontiera dintre cele două ţări.