După şase ani de guvernare pro-europeană, de ajutor financiar, politic şi tehnic din partea Uniunii Europene, Republica Moldova este „un stat capturat”, a comentat, vineri, jurnalista de peste Prut Natalia Morari, în cadrul celei de-a treia ediţii a formului de dezbateri europene Eurosfat, care are loc vineri la Palatul Parlamentului.

Scandalurile recente din Republica Moldova, mai ales cel al furtului, în doar câteva zile, a unui miliard de dolari (adică 12% din PIB-ul ţării) din sistemul bancar, explică ultimul Barometru de Opinie Publică de la Chişinău, potrivit căruia cel puţin 50% din cetăţeni preferă o aderare la Uniunea Vamală în detrimentul uneia la Uniunea Europeană. De altfel, sprijinul declarat de moldoveni pentru aderarea la UE este la un record negativ – 32% -, în condiţiile în care în 2003 trei sferturi dintre cetăţenii de peste Prut voiau să devină membri UE, a declarat, vineri, Natalia Morari, în cadrul unei dezbateri despre politica de securitate şi relaţiile externe ale UE în estul Europei.

„Federaţia Rusă nu are nevoie de tancuri ruseşti pentru a cuceri Republica Moldova. Clasa politică din Republica Moldova face acest lucru în locul ruşilor”, a acuzat jurnalista.

„La ora actuală, Republica Moldova e un stat capturat. Conform Băncii Mondiale, e un stat controlat de grupuri de interese, de partide şi de oameni care stau în spatele acestor partide. La ora actuală, noi ne aflăm în etapa capitalismului oligarhic. Corupţia e la cel mai înalt nivel de la independenţă încoace”, a mai spus jurnalista de peste Prut.

Tactica partidelor ruseşti pentru a câştiga alegerile locale: campanie anti-corupţie

Partidele ruseşti, în schimb, au ştiut să capitalizeze acest eşec al guvernărilor pro-europene şi au acum ca principală lozincă electorală, înaintea alegerilor locale din iunie, lupta anticorupţie şi împotriva sistemului oligrahic.

„Mă tem că la alegerile locale din iunie, partidele ruseşti vor prelua puterea la nivel local. Acum, partidele ruseşti au lozinci anti-oligarhice, care au devenit cele mai populare în rândul populaţiei. Îmi pare foare rău că acum cei mai mari iubitori anticorupţie au devenit partidele ruseşti”, a adăugat jurnalista.

Preda: „Summitul de la Riga nu a fost un soi de Crăciun, adică nu a venit Moş Crăciun cu daruri pentru ţările aflate în jurul bradului”

De altfel, Republica Moldova s-a dovedit a fi unul dintre principalele subiecte ale Eurosfat, în contextul summitului Parteneriatului Estic de la Riga. „Din păcate pentru foarte mulţi est-europeni, summitul de la Riga nu a fost un soi de Crăciun, adică nu a venit Moş Crăciun cu daruri pentru ţările aflate în jurul bradului sau al şefilor de stat şi de guverne”, a comentat europarlamentarul Cristian Preda (PPE), membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din legislativul UE.

„Eşecul summitului de la Riga a fost declarat înainte să înceapă. La fel s-a întâmplat şi la Vilnius. Cred că asta vine din refuzul de a vedea realităţile care sunt în faţă”, a mai spus eurodeputatul, precizând că, pe de-o parte, scenariile cu privire la viitorul vecinătăţii estice a Uniunii sunt profund legate de evoluţia din punct de vedere democratic a regimurilor din Parteneriatul Estic şi a vecinilor vecinilor şi, pe de altă parte, că aderarea Republicii Moldova la UE, oricând va fi ea, nu depinde de România, ci de ce se întâmplă la Chişinău.

„Scenariul catastrofal pe care îl putem avea în următorii ani este ca regimurile fragile din punct de vedere democratic din Parteneriatul Estic să se năruie şi să se transforme din regimuri cu aspiraţii democratice în regimuri nedemocratice cu aspiraţii totalitare şi transformarea unora dintre aceşti membri ai Parteneriatului Estic din parteneri în adversari”, a mai spus Preda.

Cristea: „Vecinătatea UE nu a fost niciodată mai instabilă, pentru că insecuritarea este dublată de o divergenţă a aspiraţiilor”

La rândul lui, Radu Podgorean, secretar de stat în cadrul MAE, a explicat că summitul de la Riga s-a desfăşurat într-un climat de securitate regională mult mai complex decât celelalte şi a admis că România nu a obţinut ce şi-a dorit de la această reuniune: „România a sprijinit consolidarea rolului Parteneriatului Estic la acest summit, am pledat pentru o abordare ambiţioasă a UE şi ne-am fi dorit ca în declaraţia finală limbajul – cel puţin pentru acele sate care au făăcut dovada unui angajament ferm – să fi fost mult mai clar. Nu am obţinut acest lucru, dar declaraţia lasă măcar implicit această poartă deschisă pentru Republica Moldova”.

În acest context, Andrew Rasbash, consilier în cadrul Directoratului General Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere, din Comisia Europeană, a subliniat că, în vreme ce vecinătatea UE a urcat pe agendă, extinderea a coborât.

Eurodeputatul român Andi Cristea (PSD, S&D), preşedintele delegaţiei parlamentare UE-R. Moldova şi raportorul grupului său politic în dosarul reviziurii Politicii de Vecinătate, a declarat:„Vecinătatea UE nu a fost niciodată mai instabilă, pentru că insecuritarea este dublată de o divergenţă a aspiraţiilor”. Pe de-o parte, există grupul ţărilor care vor integrare, precum Republica Moldova, Ucraina şi Georgia şi, pe de altă parte, sunt state partenere precum  Armenia, Azerbaijan şi Belarus, care în cel mai bun caz îşi doresc o cooperare sectorială sau economică cu UE, a explicat europarlamentarul român. În opinia lui, Uniunea Europeană a greşit semnând acorduri de asociere, dar ignorând componenta de securitate. „Dacă ar fi să încerc un răspuns sincer şi personal cu privire la ce se va întâmpla cu acest triunghi, acesta ar fi că nu ştim încă. Faptul că la Riga am avut foarte multă multă ambiguitate este expresia acestui răspuns care nu a fost găsit”, a mai spus Cristea.

Eurosfat este un forum anual de dezbateri europene care are loc în România începând cu anul 2013. Evenimentul, care are loc la Palatul Parlamentului, este organizat de Europuls şi de Centrul Român pentru Politici Europene. Scopul lui este de a aduce împreună politicieni, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului de afaceri, experţi şi cetăţeni, care să discute teme foarte importante de pe agenda europeană dintr-o perspectivă românească. Printre temele de discuţie ale celei de-a treia ediţii se numără: Ce urmează după Parteneriatul Estic? România, între beneficii şi restricţuu în cadrul TTIP, acordul comercial care se negociază cu SUA. Cooperarea regională în domeniul energiei.