UE contestă timid sfera de influenţă a Rusiei
adăugat 08 mai 2009, 13:38, la Ştiri de Top
Şase foste republici sovietice au primit promisiuni privind consolidarea relaţiilor cu blocul comunitar.Uniunea Europeană (UE) şi şase foste republici sovietice au lansat ieri, la Praga, aşa numitul "Parteneriat Estic", catalogat de Moscova drept o încercare a UE de a-şi extinde sfera de influenţă.
Parteneriatul, o idee suedezo- poloneză, presupune că Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia şi Azerbaidjan, foşti sau actuali aliaţi ai Rusiei, primesc de la UE sprijin, în valoare de 600 de milioane de euro, pentru reformele politice şi economice. În schimbul reformelor, UE oferă posibilitatea creării unor zone de liber-schimb şi o perspectivă foarte îndepărtată privind liberalizarea regimului vizelor.
UE se declară interesată de cooperarea energetică, în condiţiile în care fostele republici sovietice se află într-o zonă traversată de conductele care aduc gazul rusesc în Europa. În încercarea de a linişti Rusia, premierul ceh Mirek Topolanek, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, a precizat ieri că Parteneriatul "nu este o luptă pentru influenţă".
Angajamente diluate
Deşi lansarea Parteneriatului e un succes
pentru fostele state comuniste care doresc extinderea libertăţilor mai aproape de Rusia, declaraţia summitului este mai puţin îndrăzneaţă decât ar fi dorit acestea, scrie "EUObserver".
O versiune anterioară a acestei declaraţii cataloga cele şase state partenere drept "ţări europene" şi menţiona printre obiective "liberalizarea regimului vizelor".
Ultima versiune, rodul unui compromis, redenumeşte cele şase ţări drept "parteneri est-europeni" şi precizează că problema vizelor este un "o biectiv pe termen lung".
Modificările, scrie, "EUObserver" au fost impuse de Germania şi Olanda, care au apreciat că "ţări europene" este un termen favorabil extinderii UE şi au dorit să-şi exprime clar reticenţa privind o ridicare rapidă a obligativităţii vizelor.
Absenţe de marcă de la summit
Summitul de la Praga nu a beneficiat de prezenţa unor lideri importanţi ai UE, printre care preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul britanic Gor don Brown sau premierii italian şi spa niol, spre nemulţumirea unor di plomaţi europeni, care au apreciat că evenimentul îşi va pierde din importanţă.
Delegaţia României a fost condusă de premierul Emil Boc, care şi-a exprimat ieri convingerea că Parteneriatul va aduce "beneficii reale şi durabile" pentru cetăţenii statelor participante.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
Vizita lui V.Voronin la Festivalul Vinului la Bucureşti si cadoul sau de câteva mii de sticle de vin pentru Cotroceni a fost, probabil, punctul culminant al apropierii dintre România si R.Moldova. Se putea de păstrat acele bune relaţii pana azi ?- cred ca da. Se putea si de mers mai departe, daca… daca… Daca se păstra caracterul cu adevărat sincer si cordial intre cei doi preşedinţi. Campania anti-identitara, subversiv anti-moldoveneasca ce a urmat prin intermediul presei de opoziţie ( lucrarea lui D.Dungaciu) a distrus pentru mulţi-mulţi ani imaginea de ţară-prietenă ce o avea România.
Dar zarurile deja au fost aruncate. S-au făcut presiuni mediatice si diplomatice tot mai mari si mai deschise, dar efectul lor este invers - R.Moldova se îndepărtează tot mai mult de Romania şi căuta apărare si sprijin ori dinspre UE, ori dinspre Rusia, CSI si chiar Transnistria. Acum, când intensitatea a atins punctul culminant - vedem ca in plan internaţional, de fapt, faţă in faţă stau nu România si R. Moldova, dar NATO si Rusia. Dar SUA are acum cu totul alte priorităţi pe agenda şi nu-i trebuie un nou focar de instabilitate in regiune. Deci, iarăşi s-a dat cu oiştea in gard.
Cu tot sprijinul UE - opoziţia n-are sorţi de izbândă nici după eventualele alegeri anticipate. Cu excepţia PL al primarului D.Cirtoacă, opoziţia reprezintă nu forte unioniste sau patriotice, ci un alt centru de putere - cel din partea ex-preşedintelui Lucinschi, care a avut o guvernare mult mai ineficienta si mai dependentă de Moscova decât PCRM-ul. Avem o încercare veritabila de răsturnare de putere, dar in spatele ei stau forţe cu interese de tip oligarhic, mascate sub o aureola prodemocratică si prooccidentală.
Cu excepţia tineretului studios si al intelectualităţii - majoritatea populaţiei a fost si rămâne nostalgică fată de URSS si faţă de o mană forte care să conducă ţara. Dacă va fi pus sa aleagă intre partidele pro-Voronin si pro-Lucinschi, electoratul neîndoielnic va alege ultima variantă - PCRM, care n-a lăsat bugetarii si pensionarii cu restanţe de un an de zile întârziere la salarii şi pensii ca pe timpul de tristă amintire al lui P.Lucinschi in calitate de preşedinte, S. Urechean - primar de Chişinău si M.Chimpu - deputat in parlament .