![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (0)
Tipăreşte
Sus
Un scenariu cu revolte postelectorale în R. Moldova este puţin probabil, potrivit unui expert ECFR
adăugat 28 iulie 2009, 11:31, la Politică
Republica Moldova nu va fi din nou teatrul unor revolte postelectorale, întrucât autorităţile sunt mult mai organizate, potenţialii protestatari sunt mai speriaţi, iar opoziţia este reticentă în a chema oamenii în stradă, consideră expertul European Council on Foreign Relations, Nicu Popescu.Într-un comentariu de anticipare referitor la alegerile de miercuri din R. Moldova, postat pe blogul EUobserver, expertul European Council on Foreign Relations (ECFR) arată că, în opinia sa, este imposibilă repetarea scenariului de după 5 aprilie, când au existat revolte violente, şi detaliază ce s-a schimbat de atunci şi cum au devenit comuniştii din China şi Rusia actori electorali în R. Moldova.
"Cel mai probabil este că nu vor exista din nou revolte. Guvernul este mult mai pregătit pentru astfel de scenarii, iar potenţialii protestatari sunt mult mai speriaţi. În plus, partidele de opoziţie sunt mult mai reticente în a chema oamenii în stradă, iar UE urmăreşte cu cea mai mare atenţia evoluţia situaţiei. Ministrul de externe al Poloniei Radoslaw Sikorski a efectuat o vizită la Chişinău cu cinci zile înainte de alegeri, cu sprijinul preşedinţiei suedeze a UE, pentru a cere tuturor să adopte conduita corectă. Aşadar, nu ar trebui să se desfăşoare evenimente dramatice deosebite pe străzi, dar mă aştept la două luni de negocieri intense pentru funcţia de preşedinte şi o stare aproape permanentă de criză politică şi economică în următorii doi ani", constată Nicu Popescu.
Expertul ECFR aminteşte că imediat după revoltele din aprilie, guvernul moldovean a acuzat România că a susţinut o lovitură de stat, apoi l-a expulzat pe ambasadorul român şi a impus vize cetăţenilor români. La 24 iulie însă, subliniază Popescu, procurorul general al R. Moldova a anunţat că România nu a fost implicată în organizarea unei lovituri de stat.
În schimb, analistul observă că, la fel ca şi înainte de alegerile din aprilie, "Rusia a făcut destul de multe pentru a-şi demonstra susţinerea pentru comunişti". În acest sens, Medvedev şi Putin au organizat un summit cu Voronin, la sfârşitul lunii iunie, în cadrul căruia Rusia a promis 500 de milioane de dolari ca ajutor pentru depăşirea crizei economice. În iulie, Voronin a participat la un summit informal al statelor CSI, dar Medvedev nu a avut timp, se pare, de o bilaterală cu acesta, fiind prea ocupat cu întâlniri cu preşedintele Tadjikistanului, Azerbaidjanului şi al Armeniei.
În opinia lui Popescu, şi mai surprinzător este anunţul făcut de China cu numai câteva zile înainte de alegeri privind creditarea cu un miliard de dolari a R. Moldova. "Lăsând deoparte solidaritatea partidelor comuniste din R. Moldova şi China, tot nu înţeleg de ce China ar face un asemenea gest, cu atât mai mult cu cât ajutorul este dublu faţă de cât au oferit ruşii. Nu exclud posibilitatea ca aceşti bani să nu se materializeze nicodată, fiind numai bani gândiţi pentru imagine şi nereprezentând un credit real", evidenţiază expertul.
Nicu Popescu reaminteşte că la alegerile din 5 aprilie, Partidul Comunist sin R. Moldova (PCRM) a câştigat 60 de locuri din cele 101 ale Parlamentului (49% din voturi), în timp ce partidele de opoziţie - Liberalii, Liberal-Democraţii şi Alianţa Moldova Noastră - au reuşit să obţină 41 de mandate în Parlament. Aceste rezultate au dus la proteste de stradă, atacuri asupra clădirii Parlamentului şi a palatului prezidenţial, ceea ce a condus la represalii din partea autorităţilor la adresa tinerilor, mass-media şi opoziţiei.
Analistul ECFR se arată însă foarte mirat de faptul că PCRM nu a reuşit să obţină prin presiuni un vot de la opoziţie pentru a putea numi un preşedinte. "Mărturisesc că încă nu înţeleg cum un astfel de lucru a fost posibil.... În orice caz, după două eşecuri consecutive de a alege un nou preşedinte, potrivit prevederilor constituţionale, Parlamentul a fost dizolvat şi au fost anunţate alegeri anticipate", scrie Nicu Popescu.
"Revoltele din 7 aprilie şi urmările acestora au determinat o puternică polarizare a societăţii moldovene. Imediat după evenimente, numeroşi observatori au crezut că violenţele au sporit susţinerea societăţii pentru comunişti, care s-au folosit de controlul pe care îl au asupra presei pentru a vinde varianta proprie asupra evenimentelor - anume că politicienii din opoziţie sunt nişte fascişti care au dorit să organizeze o lovitură de stat cu implicarea României", relatează expertul. La începutul lunii iunie, comuniştii s-au lăudat că pot obţine 80 de mandate în Parlament, în cazul unor noi alegeri, iar majoritatea observatorilor erau siguri că PCRM va obţine mai multe voturi decât în aprilie.
Cu toate acestea, sondaje de opinie mai recente arată că, în ciuda faptului că societatea a rămas polarizată, o bună parte din electorat şi-a păstrat preferinţele politice. Potrivit lui Nicu Popescu, cel mai de încredere sondaj de opinie publică este cel al Institutului pentru Politici Publice, care prezenta următoarele date: 42,6% consideră că alegerile din 5 aprilie au fost corecte şi libere, iar 42,2% consideră că nu; 45% consideră că revoltele din 7 aprilie nu au fost justificate, în timp ce 40% cred că acestea au fost parţial sau complet justificate; după criza politică din aprilie, 47% din populaţie consideră că sunt necesare alegeri anticipate.
"Astfel de rezultate sunt destul de uimitoare, întrucât sugerează că puternica propagandă proguvernamentală de la TV a avut un impact destul de limitat, în condiţiile în care 88% din public are televizorul ca sursă de informare, iar postul rusesc Pervîi Kanal şi postul controlat de guvern Moldova 1 sunt cele mai vizionate", atrage atenţia analistul.
În ceea ce priveşte decizia lui Marian Lupu, cea mai proeminentă figură a PCRM, după Vladimir Voronin, de a părăsi partidul şi de a se alătura democraţilor, Nicu Popescu consideră că nu a fost "o lovitură fatală" pentru comunişti. "Totuşi, este posibil ca el să ia câteva procente din voturile comuniştilor şi ar putea contribui la o reechilibrare a sistemului politic. El încearcă să recreeze centrul politic şi ar putea deveni cel care va avea cel mai greu cuvânt de spus în viitorul Parlament", subliniază Popescu.
Expertul atrage atenţia şi că opoziţia din R. Moldova trebuie privită din două perspective: la standard european şi la nivel local. "Judecând opoziţia din punctul de vedere al standardelor europene, oricine ar putea concluziona că opoziţia din R. Moldova este puţin impresionantă. Nu a putut controla masele în timpul revoltelor din aprilie, unii dintre lideri au fost implicaţi în afaceri dubioase în anii '90, strategia de campanie este adesea neinspirată şi neinspirantă, şi, cel mai rău dintre toate, opoziţia nu este unită. Nu este o opoziţie pregătită să îşi asume puterea, în cazul în care ar câştiga alegerile", observă expertul ECFR.
Pe de altă parte, judecând după standarde postsovietice, situaţia este cu totul alta. "Cele trei principale partide de opoziţie - liberalii, liberal-democraţii şi Alianţa Moldova Noastră - cooperează relativ bine unii cu ceilalţi. Liberalii au printre lideri unul tânăr şi charismatic, Dorin Chirtoacă - primarul de 30 de ani al Chişinăului. În comparaţie cu alţi politicieni moldoveni, el pare uman, şi nu un politician băţos, robotizat. Liberal-Democraţii au un lider mai puţin charismatic şi mai puţin popular, dar au o bună echipă de avocaţi, foşti diplomaţi, oameni de afaceri şi economişti. Ambele partide sunt relativ tinere, moderne şi în tendinţă crescătoare. Cel de al treilea partid de opoziţie, Alianţa Moldova Noastră, este dominată de politicieni din anii '90 şi este în scădere. Nu este sigur că va intra în noul Parlament", scrie Nicu Popescu.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}