Şapte ministere, printre care cel al Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cel al Finanţelor, funcţiile de şef al statului şi de procuror general – asta prevedea oferta „generoasă” a Partidului Comuniştilor (PCRM) făcută Partidului Democrat (PD), au comunicat pentru JURNAL surse din cadrul PD. 

Totodată, în cazul unei coaliţii de centru-stânga, pentru care s-au purtat negocieri până în ultima zi de dinaintea primei şedinţe a noului Parlament, comunistul Igor Dodon urma să devină premier, iar democratului Marian Lupu avea să-i fie „întoarsă jucăria ca să nu se mai supere”, aşa cum a spus anterior liderul comuniştilor Vladimir Voronin, – acesta urma să ocupe funcţia de preşedinte al republicii. 

Potrivit surselor noastre din PD, o decizie clară în vederea şefiei Parlamentului nu ajunsese să fie luată până în seara din 27 decembrie 2010, deoarece nu exista certitudinea alegerii şefului statului în Legislativ. Totuşi, pentru că cele două părţi îşi dădeau seama că sunt şanse minime de a fi găsite patru voturi pentru alegerea şefului statului, Marian Lupu urma să fie speaker, iar apoi preşedinte. 

Deşi liderii democraţi se arătau „satisfăcuţi” de fiecare dată când ieşeau de la negocierile cu comuniştii, uneori chiar afirmând că aceştia le propun o schemă de guvernare de 50 la 50 pentru 15 versus 42 de mandate de deputat, lucrurile nu sunt chiar aşa. Odată ce au refuzat oferta comuniştilor, democraţii au început să motiveze public alegerea pe care au făcut-o pentru o coaliţie de centru-dreapta. Potrivit lui Marian Lupu, democraţii au refuzat oferta comuniştilor, fiindcă aceştia îşi doreau alegeri anticipate. „La un moment, s-a simțit o lipsă de interes din partea PCRM asupra depășirii crizei politice. Ei au vrut să fie această coaliție pe durata unui an, după care să avem noi alegeri parlamentare”, a declarat Lupu într-o emisiune televizată. Unul dintre fruntaşii comuniştilor, Igor Dodon, a negat însă această afirmaţie, “ameninţând” că va face publice detaliile negocierilor dintre PCRM şi PD săptămâna viitoare.

Prezidiu la Guvern

Până se „răsuflă” Dodon, JURNAL publică detalii despre negocierile purtate între comunişti şi democraţi despre care nu s-au oferit informaţii opiniei publice.

Surse din anturajul democraţilor au declarat pentru JURNAL că PCRM şi-a rezervat, în cazul unei guvernări de centru-stânga, şefia la nouă ministere în Guvernul pe care avea să-l conducă Igor Dodon. PD-ului îi reveneau şapte ministere, în speţă cele pe care le deţine şi în actuala guvernare de centru-dreapta – cel al Economiei, al Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, al Culturii etc., plus Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cel al Finanţelor. Totodată, urma să fie instituit un prezidiu la Guvern în cadrul căruia orice decizie avea să fie luată prin consens. 

Un nou minister – cel al Veniturilor Publice

„Teoretic, oferta e chiar generoasă. PD avea să deţină blocul social şi economic în Guvern, deciziile urmau să fie luate prin consens, iar în această situaţie Dodon nu putea să decidă prea multe”, zice sursa noastră. Totuşi, PD a insistat mult sa obţină şi MAI-ul, aşa cum au făcut-o şi în cadrul negocierilor cu liberal-democraţii şi liberalii, dar comuniştii nu au cedat. Democraţii trebuiau să se mulţumească cu funcţia de procuror general, şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate revenindu-i PCRM, iar Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) urma să fie reformat. Astfel, Serviciul Vamal şi unele atribuţii ale CCCEC-ului urmau să fie comasate pe parcurs într-un nou minister – cel al Veniturilor Publice pentru care au optat tot comuniştii. Alte servicii ale CCCEC trebuiau să ajungă la MAI, procuratură etc. 

Şi Ministerul Finanţelor condus de democraţi trebuia să-şi schimbe denumirea în Ministerul Finanţelor Publice. Odată cu înfiinţarea noului Minister al Veniturilor Publice trebuia desfiinţat cel al Tineretului şi Sportului, instituit de AIE, care urma să fie comasat cu cel al Educaţiei. Deci, în sumă tot 16 ministere rămâneau în Guvern.

Şi Filat a negociat cu Voronin?

Aceeaşi sursă a confirmat pentru JURNAL afirmaţiile potrivit cărora o alianţă de centru-stânga ar fi fost susţinută de Moscova care s-ar fi dezamăgit de decizia luată într-un sfârşit de democraţi. Asta deşi Marian Lupu a negat faptul că emisari ruşi ar fi făcut presiuni în favoarea unei coaliţii de centru-stânga. Totodată, democraţii ar fi mimat negocierile cu PCRM ca să obţină cât mai multe de la liberal-democraţi. Mai mult, zice sursa noastră, imediat după alegeri şi Vlad Filat ar fi purtat negocieri cu Voronin vizavi de o coaliţie postelectorală, dar ar fi renunţat după ce liderul comuniştilor l-a numit public pe liberal-democrat „regele contrabandiştilor”. Şi cum Filat nu a auzit scuze de la Voronin, aşa cum i-a solicitat, negocierile „au picat”. 

Oferta „generoasă” aproape la fel ca cea a AIE-2

Deşi au purtat negocieri şi pe stânga şi pe dreapta, democraţii au ales să se alieze, totuşi, cu echipele lui Vlad Filat şi Mihai Ghimpu. Aici, PD-ul s-a ales cu şefia ministerelor Economiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Culturii, al Muncii şi Protecţiei Sociale şi cel al Dezvoltării Informaţionale, plus funcţia de procuror general şi cea de şef de Parlament din care liderul Marian Lupu să fie “catapultat” la Preşedinţie, în cazul găsirii a două voturi de la comunişti pentru alegerea şefului statului. Şi CCCEC-ul disputat de democraţi şi liberali ar urma să fie reorganizat şi în cazul guvernării AIE-2.