Fostul preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, nu mai poate candida pentru un nou mandat prezidenţial, pentru că deja a deţinut două mandate – în perioada 2001-2005 şi 2005-2009, susţine expertul independent Vitali Catană.

Deputatul comunist, Igor Dodon, a declarat recent că PCRM consideră că Vladimir Voronin, liderul formaţiunii, poate candida la funcţia de şef de stat, în cazul în care după referendumul din septembrie Constituţia Republicii Moldova va fi modificată astfel încât preşedintele să fie ales de popor. PCRM face trimitere la Legea Supremă, şi invocă faptul că odată cu intervenirea interimatului funcţiei de preşedinte exercitat de către spicherul Mihai Ghimpu, s-a întrerupt consecutivitatea mandatelor lui Vladimir Voronin şi acest fapt îi permite fostului şef al statului sa candideze din nou.

Expertul Vitali Catan este însă de părere că PCRM interpretează forţat art. 80 al Constituţiei. „Este adevărat că formularea de „două mandate consecutive” din articolul 80 cu privire la limitarea numărului de termene pe câte le poate exercita o persoană este una de natură să producă confuzie. Considerăm că intenţia legiuitorului era de a limita numărul de mandate la două în total, având în vedere că aceasta este practica constituţională comparată. Cuvântul „consecutiv” a fost inserat pentru a accentua faptul că mandatele se pot succeda şi, în acest fel, persoana care se află în funcţia de şef al statului poate candida pentru un alt mandat chiar din postura de preşedinte în exerciţiu”, explică analistul.

O altă explicaţie pentru care Voronin nu poate candida la fotoliul prezidenţial pentru a treia oară este că nu a intervenit întreruperea între mandatul său recent încheiat şi mandatul preşedintelui ce urmează să fie ales. Vitali Catană menţionează că, deşi Mihai Ghimpu îndeplineşte atribuţiile şefului statului (în baza articolului 91), spicherul nu este titularul unui mandat de preşedinte votat de către Parlament conform articolelor 78, 79 şi 80 din Constituţie şi nu încetează să fie preşedintele Parlamentului.

„Dat fiind că după demisia lui Vladimir Voronin nu a intervenit un alt mandat de şef al statului, nu se poate constata că a intervenit o întrerupere între mandatul său şi mandatul cu care va fi împuternicit preşedintele ţării ce urmează să fie ales”, subliniază Vitali Catan.

Nu este valabilă nici teza după care, din momentul în care se schimbă modul de alegere a preşedintelui statului, mandatele anterioare nu ar trebui luate în calcul şi ar rezulta că Vladimir Voronin are dreptul să candideze pentru încă două termene, a conchis expertul.